Președinta Maia Sandu efectuează astăzi o vizită la Budapesta, Ungaria, unde se desfășoară cea de-a V-ea ediție a summitului Comunității Politice Europene, transmite IPN.
Șefa statului se va întâlni cu lideri europeni, președinți și prim-miniștri, pentru a discuta despre dezvoltarea economică a Republicii Moldova, despre pace, securitatea regională și procesul de integrare europeană.
Comunitatea Politică Europeană a fost creată la inițiativa președintelui francez, Emmanuel Macron, și reprezintă o platformă de dialog politic. Summitul inaugural al Comunității a avut loc la Praga, în octombrie 2022, iar cea de-a doua ediție a fost găzduită de Republica Moldova, în iunie 2023.
Moldova
Președintele israelian Isaac Herzog a felicitat-o pe președinta Maia Sandu cu prilejul victoriei în alegerile prezidențiale. „Victoria dumneavoastră este o demonstrație concretă că oamenii Republicii Moldova au îmbrățișat viziunea dumneavoastră și și-au pus încrederea în abilitățile dumneavoastră să îi duceți în viitor”, menționează oficialul în mesajul său de felicitare, citat de IPN.
Isaac Herzog a menționat că Republica Moldova și Israelul sunt aliați naturali, ancorați într-o credință puternică și fără compromis în importanța valorilor democratice și drepturile omului. „Aș vrea să folosesc acest prilej pentru a vă mulțumi din nou pentru suportul ferm și solidaritatea cu Israelul în perioada acestui capitol dificil al istoriei națiunii noastre”, a notat președintele Israelului, citat într-un comunicat de presă al Ambasadei Republicii Moldova în Israel.
Oficialul spune că își dorește să conlucreze pentru intensificarea relațiilor bilaterale dintre state. „Împreună putem să explorăm noi oportunități de colaborare care vor aduce beneficii popoarelor noastre”, a mai spus Isaac Herzog.
În context, președintele Herzog și-a reiterat invitația către președinta Sandu să efectueze o vizită de stat în Israel într-o perioadă convenientă. „Ar fi un adevărat privilegiu să Vă găzduiesc și sunt sigur că vizita Dumneavoastră va duce la un set concret de pași, care vor contribui la promovarea relațiilor dintre națiunile noastre”, mai menționează el.
Stocuri de gaze pentru iarnă. 3,5 milioane de MWh, cumpărați din Europa, în trei luni
În lunile iulie-septembrie, Societatea pe acțiuni Energocom a cumpărat de pe piața europeană aproximativ 3,5 milioane de MWh de gaze naturale. Dintre acestea, cea mai mare parte, 3 milioane de MWh, a fost vândută către Moldovagaz, pentru consum curent sau pentru sezonul rece, transmite IPN.
Prețul mediu ponderat al gazelor procurate a constituit 35,25 EUR / MWh (sau 404,92 USD per 1000 metri cubi). Energocom a precizat că pe lângă resursele proprii, au fost folosiți bani din grantul oferit Republicii Moldova de Guvernul Norvegiei și din creditul Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD). Pentru achizițiile de gaze au fost organizate 42 de runde de licitații, respectând regulile creditului BERD, la fiecare rundă participând până la nouă companii din Europa. 12 runde au finalizat cu încheierea contractelor de livrare.
În cantitatea totală de achiziții din T 3 se includ 535 000 de MWh de gaze, care au fost procurate de pe Bursa Română de Mărfuri și care au fost depozitate în România, în stocuri de securitate sau comerciale, în limita minimă prevăzută de legislație de 15% din consumul anual, acestea fiind cantități de gaze preconizate special pentru cazuri excepționale.
În total, în perioada ianuarie-septembrie, SA Energocom a cumpărat circa 4,4 milioane de MWh, trei pătrimi fiind procurate de la companii înregistrate în România și de pe bursa română – BRM. Au fost semnate contracte cu opt entități comerciale din România, Grecia, Austria și Elveția.
La capitolul tranzacțiilor de vânzare către Moldovagaz, acestea au fost adjudecate pe platforma administrată de BRM Est, subsidiara locală a Bursei Române de Mărfuri, fiind și operatorul platformei de tranzacționare a gazelor din Chișinău. Alte cantități mai mici au fost vândute către companii locale, în contextul în care de la 1 ianuarie 2025 toți consumatorii mari vor fi obligați să procure gaze de pe piața liberă, iar în această perioadă tot mai mulți agenți economici migrează spre platformă BRM Est.
Cei 12 copii, dublu campioni la Olimpiada Mondială de Robotică FIRST Global Challenge 2024, au revenit acasă. Echipa națională a Republicii Moldova a adus de la această ediție două medalii de aur. Aceasta este a patra victorie consecutivă pentru țară la acest eveniment internațional, transmite IPN.
Prima medalie de aur a fost câștigată în cadrul Alianței Câștigătoare a competiției, în care Moldova a colaborat cu echipe din China, Madagascar și Insulele Cook. A doua medalie de aur a venit la categoria Inovație în Inginerie, premiu care recunoaște creativitatea și execuția remarcabilă a designului robotului moldovenesc.
Ministrul educației și cercetării, Dan Perciun, a felicitat echipa și a subliniat angajamentul ministerului de a sprijini dezvoltarea tehnologică a tinerilor din Moldova, oferindu-le oportunități de creștere și învățare la nivel internațional. Acest succes internațional inspiră viitoarele generații de tineri să își urmeze visurile în domeniul științei și ingineriei.
Echipa Republicii Moldova participă anual la Olimpiada Mondială de Robotică FIRST Global Challenge din anul 2017, când a fost lansată pentru prima dată la New York. În cele 20 de ediții echipa Moldovei a adus acasă șapte medalii de aur, una de argint și una de bronz.
FIRST Global Challenge reunește liceeni din toată lumea pentru a rezolva provocări reale prin intermediul roboticii. Evenimentul încurajează colaborarea interculturală, ajută elevii să dezvolte abilități tehnice, subliniind în același timp valori de muncă în echipă.
Ediția din acest an s-a desfășurată la Atena, Grecia, în perioada 26-29 septembrie, și a adus în competiție copii din peste 193 de țări.
Mai multe piese ale Muzeului de Etnografie și Istorie Naturală vor prinde viață, datorită aplicației de realitate augmentată „Găsește Dinoteriul”. Este vorba despre o experiență imersivă la muzeu, care îmbină epoca preistorică cu cea mai recentă tehnologie și care este menită să atragă mai mulți vizitatori. Aplicația a fost dezvoltată în cadrul programului Muzeele Viitorului și lansată marți la muzei. Pentru a descărca aplicația, vizitatorul trebuie să scaneze codul QR, transmite IPN.
„Pas cu pas, muzeul se aproprie de filmul american „O noapte la muzeu”, în care piesele muzeistice devin mobile. Sper și Dinoteriul nostru să devină foarte activ și să descopere pentru public, pentru copii cele mai importante piese din colecția muzeului în limbile română și engleză, ceea ce este important atât pentru vizitatorii din țară, cât și pentru cei de peste hotareˮ, a spus directorul Muzeului de Etnografie și Istorie Naturală, Petru Vicol.
Secretarul de stat la Ministerul Culturii, Andrei Chistol, a precizat că această aplicație reprezintă o experiență educativă și pentru copii, și pentru părinții cu care vor veni la muzeu. Aplicația va contribui la o promovare mai frumoasă și modernă a bijuteriilor prezentate în instituția muzeală”, a spus demnitarul.
Proiectul a fost realizat în colaborare cu Artcor și COR Creative Industries Association din Moldova, sub egida Ministerului Culturii al Republicii Moldova, beneficiind de sprijinul USAID, al Suediei și Marii Britanii. Aplicația „Găsește Dinoteriul” va fi disponibilă în muzeu începând cu 3 octombrie, notează IPN.
Un nou val de mituri privind pericolul integrării Republicii Moldova în Uniunea Europeană este vehiculat de persoane publice și surse media afiliate politic curentului antieuropean. Organizația neguvernamentală „Expert-Grup” a prezentat șapte cele mai populare falsuri, le-a demontat și a explicat motivele, informează IPN.
Aceste mituri acoperă un spectru larg de fobii care încep cu domeniul de afaceri și ajung la migrațiune, cultură și tradiții naționale. Pentru combaterea acestor mituri, expertul asociat al Centrului Analitic Independent „Expert-Grup”, Alexandru Zgardan, a publicat un studiu în care demontează șapte dintre cele mai frecvente mituri privind integrarea Republicii Moldova în Uniunea Europeană.
Mitul 1: Producătorii locali vor intra în faliment din cauza concurenței europene
Demontare: Se spune că producătorii locali nu vor putea concura cu cei europeni, însă realitatea este că integrarea europeană deschide accesul la fonduri, granturi și piețe noi. Moldova a beneficiat deja de acorduri comerciale care au crescut exporturile în UE, mai ales în agricultură. În plus, apartenența la UE înseamnă acces la piețe mari și posibilitatea de a negocia acorduri comerciale avantajoase la nivel global.
Mitul 2: Pierderea piețelor tradiționale, cum ar fi CSI și Rusia
Demontare: Piețele din CSI, în special Rusia, și-au pierdut din importanță pentru Moldova din cauza sancțiunilor și politicii agresive a Rusiei. Exporturile moldovenești către Rusia au scăzut de la 58% în 1997 la doar 3,6% în 2023. În schimb, exporturile către UE au crescut constant, Moldova reorientându-se către piețele europene, mult mai stabile și mai sigure.
Mitul 3: Europenii vor cumpăra tot pământul din Moldova
Demontare: Integrarea în UE nu înseamnă automat că străinii vor putea cumpăra terenuri agricole. Statele membre ale UE își pot stabili propriile reguli în privința vânzării terenurilor către nerezidenți. Multe țări din Europa de Est au impus restricții pentru a proteja fermierii locali. În plus, UE sprijină fermierii prin subvenții și fonduri pentru agricultură.
Mitul 4: Aderarea la UE implică integrarea în NATO
Demontare: Uniunea Europeană și NATO sunt organizații separate. Apartenența la una nu implică automat apartenența la cealaltă. Deși majoritatea țărilor din UE fac parte și din NATO, aderarea la Uniunea Europeană nu obligă țările să se alăture alianței militare. UE are propriile structuri de apărare și de securitate, separate de NATO.
Mitul 5: Drepturile LGBTQ+ vor fi impuse societății
Demontare: Fiecare stat din UE își stabilește propriile legi privind drepturile LGBTQ+. Deși UE promovează egalitatea și nediscriminarea, nu impune reglementări în acest sens. În unele țări, drepturile LGBTQ+ sunt recunoscute, în timp ce altele, cum ar fi România și Ungaria, păstrează o abordare conservatoare. Fiecare stat își păstrează suveranitatea în privința acestor decizii.
Mitul 6: Moldova se va depopula din cauza migrației
Demontare: Libera circulație a persoanelor nu duce automat la depopularea țării. Majoritatea moldovenilor care au dorit să emigreze în Europa au făcut-o deja, iar integrarea în UE ar putea chiar să aducă mulți cetățeni înapoi, datorită oportunităților economice. În plus, Moldova va continua să gestioneze fluxurile de migranți prin controlul frontierelor și politici proprii.
Mitul 7: Tradițiile naționale vor fi înlocuite cu valori străine
Demontare: Integrarea în UE nu impune schimbarea tradițiilor culturale sau religioase. Uniunea Europeană promovează diversitatea culturală și respectă suveranitatea fiecărui stat membru. Tradițiile naționale nu sunt afectate, iar UE oferă sprijin pentru promovarea și conservarea patrimoniului cultural.
Expert-Grup precizează că aceste mituri reflectă temeri nefondate și că aderarea la Uniunea Europeană oferă mai multe oportunități economice și politice, păstrând suveranitatea și identitatea națională. Doritorii se pot informa detaliat din studiul prezentat, accesând studiul integral AICI.
Moldovagaz va procura de la Energocom gaze naturale la un preț mai mic în luna octombrie: 37,09 euro/MWh sau 394,64 euro pentru o mie de metri cubi, fără TVA), transmite IPN.
Prețul este format reieșind din puterea calorifică superioară prognozată – 10,64 kWh pe metru cub și de cursul valutar, precizează Moldovagaz.
În luna septembrie, Moldovagaz a procurat gaze de Energocom cu 39,4 euro/MWh, sau 419,25 euro pentru o mie de metri cubi (fără TVA).
Integrarea în UE este o opțiune fundamentală de a face parte dintr-o familie de valori și principii, oficial român
Ana Tinca, secretar de stat pentru afaceri strategice la Ministerul Afacerilor Externe al României, susține că, în 2022, când a obținut statutul de țară candidată la UE, Republica Moldova a reușit o performanță remarcabilă. Aceea de a avansa în mod concret și vizibil în parcursul de integrare europeană. Este un efort al autorităților, dar și al întregii societăți. Oficiala a precizat că, dincolo de toate beneficiile concrete ale integrării în Uniunea Europeană, este vorba despre o opțiune fundamentală de a face parte dintr-o familie de valori și de principii, transmite IPN.
Potrivit oficialei, a existat un context geopolitic extrem de complicat, marcat de multiple crize și dificultăți pe diferite planuri. Dar într-un timp scurt, Republica Moldova a reușit să parcurgă pași de la perspectivă incipientă, abia conturată la un statut formal de candidat.
„Este o reușită cu adevărat istorică, care este a autorităților, dar este și o reușită a celor care lucrează în aceste autorități și care au depus eforturi majore, cu resurse limitate pentru a implementa reforme în toate domeniile. În același timp, este o reușită, fără îndoială, a întregii societăți, pentru că societatea din Republica Moldova a avut un rol cheie. Începând cu decizia în momentele electorale, atunci când s-a exprimat opțiunea clară pentru forțele pro-europene și pro-democratice, ulterior în toate etapele, fiindcă a existat o susținere foarte importantă pentru acest parcurs european și pentru toate reformele asociate și despre care știm, din propria noastră experiență, că nu sunt ușoare”, a menționa Ana Tinca.
Secretarul de stat român a declarat că tot acest parcurs al Republicii Moldova, acest angajament al autorităților și al societății de a valorifica oportunitățile au trezit un val de simpatie în statele membre ale UE. „Ceea ce s-a întâmplat pe parcursul ultimilor ani și apropierea Republicii Moldova de UE s-a resimțit și pe malul stând al Nistrului. Pentru 2023 există o cifră record a exporturilor efectuate de către agenți de pe malul stând către statele UE. Vorbim de un procent de aproximativ 70%. Este o cifră record din momentul semnării de către Republica Moldova a Acordului de Asociere cu UE”, a precizat oficiala.
În opinia sa, această valoare crescută a schimburilor comerciale, accesul la oportunități în domeniul educației, în domeniul dreptului la muncă, la spațiul cultural european sunt practic primele beneficii pe care locuitorii din regiunea transnistreană le vor percepe în legătură cu apropierea de UE. „Dar, în final, cred că e important ca prosperitatea de pe malul drept să atragă ca un magnet, în mod natural, malul stâng spre acest parcurs european”, a mai spus Ana Tinca.
Declarațiile au fost făcute în cadrul Programului de formare profesională „Valori românești în domeniul afacerilor europene”, finanțat de Departamentul pentru Relația cu Republica Moldova și realizat, în parteneriat Institutul Diplomatic Român.
Deși are cetățenie română, nu o vrea pentru viitorul președinte. Cum explică candidatul Alexandr Stoianoglo situația
Legislația Republicii Moldova trebuie modificată ca să interzică conducerii de vârf a țării să dețină o altă cetățenie, pe lângă cea moldovenească. De această părere este Alexandr Stoianoglo, candidat la alegerile prezidențiale din 20 octombrie. Stoianoglo recunoaște că are cetățenie română, dar spune că este gata să renunțe la ea „în cazul adoptării unor asemenea amendamente”, transmite IPN.
„Obținerea cetățeniei române de către mine a fost o decizie transparentă, luată într-un context apolitic și niciodată nu am ascuns acest lucru. Faptul deținerii dublei cetățenii este indicat inclusiv în actele depuse la Comisia Electorală Centrală”, afirmă Alexandr Stoianoglo, fost procuror general al Republicii Moldova.
Candidatul la funcția de președinte al țării insistă că aproximativ 1,5 milioane de cetățeni moldoveni au obținut o altă cetățenie (română, rusă, bulgară) ca să își faciliteze accesul la piața muncii din alte state, din motive familiale sau pentru a obține unele beneficii sociale și economice. „Statele care au oferit aceste oportunități merită să fie tratate cu respect”, a menționat candidatul.
Comentariul lui Alexandr Stoianoglo vine după ce Ziarul de Gardă a scris că acesta este și cetățean al României. Anterior, liderul Partidului Socialiștilor, care îl susține pe Alexandr Stoianoglo în aceste alegeri, a declarat că este „nonsens” faptul că preşedintele Republicii Moldova poate deţine şi cetăţenia altui stat, referindu-se la președinta Maia Sandu.
Ministerul Afacerilor Externe al Republicii Moldova a refuzat să acorde acreditare unui corespondent al agenției de presă RIA Novosti pentru a relata despre alegerile prezidențiale din 20 octombrie. Instituția a invocat neconformitatea cererii cu legislația țării.
„Având în vedere prevederile legislației naționale, solicitarea dumneavoastră a fost respinsă, deoarece nu îndeplinește cerințele privind acreditarea jurnaliștilor străini în Republica Moldova”, se arată în răspunsul MAE, care a fost confirmat pentru IPN.
Refuzul MAE de a oferi acreditare corespondentului RIA Novosti are la bază avizul negativ al Serviciului de Informații și Securitate, având în vedere că RIA Novosti se află sub sancțiuni internaționale.
La 25 septembrie, SIS a solicitat operatorilor blocarea accesului utilizatorilor din Moldova la portalul ria.ru și alte șase pagini web pe motiv că ar reprezenta riscuri în adresa securității naționale, prin intermediul acestora fiind distribuite mai multe falsuri.