Președinta Maia Sandu efectuează astăzi o vizită la Budapesta, Ungaria, unde se desfășoară cea de-a V-ea ediție a summitului Comunității Politice Europene, transmite IPN.
Șefa statului se va întâlni cu lideri europeni, președinți și prim-miniștri, pentru a discuta despre dezvoltarea economică a Republicii Moldova, despre pace, securitatea regională și procesul de integrare europeană.
Comunitatea Politică Europeană a fost creată la inițiativa președintelui francez, Emmanuel Macron, și reprezintă o platformă de dialog politic. Summitul inaugural al Comunității a avut loc la Praga, în octombrie 2022, iar cea de-a doua ediție a fost găzduită de Republica Moldova, în iunie 2023.
Europa
Stocuri de gaze pentru iarnă. 3,5 milioane de MWh, cumpărați din Europa, în trei luni
În lunile iulie-septembrie, Societatea pe acțiuni Energocom a cumpărat de pe piața europeană aproximativ 3,5 milioane de MWh de gaze naturale. Dintre acestea, cea mai mare parte, 3 milioane de MWh, a fost vândută către Moldovagaz, pentru consum curent sau pentru sezonul rece, transmite IPN.
Prețul mediu ponderat al gazelor procurate a constituit 35,25 EUR / MWh (sau 404,92 USD per 1000 metri cubi). Energocom a precizat că pe lângă resursele proprii, au fost folosiți bani din grantul oferit Republicii Moldova de Guvernul Norvegiei și din creditul Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD). Pentru achizițiile de gaze au fost organizate 42 de runde de licitații, respectând regulile creditului BERD, la fiecare rundă participând până la nouă companii din Europa. 12 runde au finalizat cu încheierea contractelor de livrare.
În cantitatea totală de achiziții din T 3 se includ 535 000 de MWh de gaze, care au fost procurate de pe Bursa Română de Mărfuri și care au fost depozitate în România, în stocuri de securitate sau comerciale, în limita minimă prevăzută de legislație de 15% din consumul anual, acestea fiind cantități de gaze preconizate special pentru cazuri excepționale.
În total, în perioada ianuarie-septembrie, SA Energocom a cumpărat circa 4,4 milioane de MWh, trei pătrimi fiind procurate de la companii înregistrate în România și de pe bursa română – BRM. Au fost semnate contracte cu opt entități comerciale din România, Grecia, Austria și Elveția.
La capitolul tranzacțiilor de vânzare către Moldovagaz, acestea au fost adjudecate pe platforma administrată de BRM Est, subsidiara locală a Bursei Române de Mărfuri, fiind și operatorul platformei de tranzacționare a gazelor din Chișinău. Alte cantități mai mici au fost vândute către companii locale, în contextul în care de la 1 ianuarie 2025 toți consumatorii mari vor fi obligați să procure gaze de pe piața liberă, iar în această perioadă tot mai mulți agenți economici migrează spre platformă BRM Est.
Un nou val de mituri privind pericolul integrării Republicii Moldova în Uniunea Europeană este vehiculat de persoane publice și surse media afiliate politic curentului antieuropean. Organizația neguvernamentală „Expert-Grup” a prezentat șapte cele mai populare falsuri, le-a demontat și a explicat motivele, informează IPN.
Aceste mituri acoperă un spectru larg de fobii care încep cu domeniul de afaceri și ajung la migrațiune, cultură și tradiții naționale. Pentru combaterea acestor mituri, expertul asociat al Centrului Analitic Independent „Expert-Grup”, Alexandru Zgardan, a publicat un studiu în care demontează șapte dintre cele mai frecvente mituri privind integrarea Republicii Moldova în Uniunea Europeană.
Mitul 1: Producătorii locali vor intra în faliment din cauza concurenței europene
Demontare: Se spune că producătorii locali nu vor putea concura cu cei europeni, însă realitatea este că integrarea europeană deschide accesul la fonduri, granturi și piețe noi. Moldova a beneficiat deja de acorduri comerciale care au crescut exporturile în UE, mai ales în agricultură. În plus, apartenența la UE înseamnă acces la piețe mari și posibilitatea de a negocia acorduri comerciale avantajoase la nivel global.
Mitul 2: Pierderea piețelor tradiționale, cum ar fi CSI și Rusia
Demontare: Piețele din CSI, în special Rusia, și-au pierdut din importanță pentru Moldova din cauza sancțiunilor și politicii agresive a Rusiei. Exporturile moldovenești către Rusia au scăzut de la 58% în 1997 la doar 3,6% în 2023. În schimb, exporturile către UE au crescut constant, Moldova reorientându-se către piețele europene, mult mai stabile și mai sigure.
Mitul 3: Europenii vor cumpăra tot pământul din Moldova
Demontare: Integrarea în UE nu înseamnă automat că străinii vor putea cumpăra terenuri agricole. Statele membre ale UE își pot stabili propriile reguli în privința vânzării terenurilor către nerezidenți. Multe țări din Europa de Est au impus restricții pentru a proteja fermierii locali. În plus, UE sprijină fermierii prin subvenții și fonduri pentru agricultură.
Mitul 4: Aderarea la UE implică integrarea în NATO
Demontare: Uniunea Europeană și NATO sunt organizații separate. Apartenența la una nu implică automat apartenența la cealaltă. Deși majoritatea țărilor din UE fac parte și din NATO, aderarea la Uniunea Europeană nu obligă țările să se alăture alianței militare. UE are propriile structuri de apărare și de securitate, separate de NATO.
Mitul 5: Drepturile LGBTQ+ vor fi impuse societății
Demontare: Fiecare stat din UE își stabilește propriile legi privind drepturile LGBTQ+. Deși UE promovează egalitatea și nediscriminarea, nu impune reglementări în acest sens. În unele țări, drepturile LGBTQ+ sunt recunoscute, în timp ce altele, cum ar fi România și Ungaria, păstrează o abordare conservatoare. Fiecare stat își păstrează suveranitatea în privința acestor decizii.
Mitul 6: Moldova se va depopula din cauza migrației
Demontare: Libera circulație a persoanelor nu duce automat la depopularea țării. Majoritatea moldovenilor care au dorit să emigreze în Europa au făcut-o deja, iar integrarea în UE ar putea chiar să aducă mulți cetățeni înapoi, datorită oportunităților economice. În plus, Moldova va continua să gestioneze fluxurile de migranți prin controlul frontierelor și politici proprii.
Mitul 7: Tradițiile naționale vor fi înlocuite cu valori străine
Demontare: Integrarea în UE nu impune schimbarea tradițiilor culturale sau religioase. Uniunea Europeană promovează diversitatea culturală și respectă suveranitatea fiecărui stat membru. Tradițiile naționale nu sunt afectate, iar UE oferă sprijin pentru promovarea și conservarea patrimoniului cultural.
Expert-Grup precizează că aceste mituri reflectă temeri nefondate și că aderarea la Uniunea Europeană oferă mai multe oportunități economice și politice, păstrând suveranitatea și identitatea națională. Doritorii se pot informa detaliat din studiul prezentat, accesând studiul integral AICI.
Integrarea în UE este o opțiune fundamentală de a face parte dintr-o familie de valori și principii, oficial român
Ana Tinca, secretar de stat pentru afaceri strategice la Ministerul Afacerilor Externe al României, susține că, în 2022, când a obținut statutul de țară candidată la UE, Republica Moldova a reușit o performanță remarcabilă. Aceea de a avansa în mod concret și vizibil în parcursul de integrare europeană. Este un efort al autorităților, dar și al întregii societăți. Oficiala a precizat că, dincolo de toate beneficiile concrete ale integrării în Uniunea Europeană, este vorba despre o opțiune fundamentală de a face parte dintr-o familie de valori și de principii, transmite IPN.
Potrivit oficialei, a existat un context geopolitic extrem de complicat, marcat de multiple crize și dificultăți pe diferite planuri. Dar într-un timp scurt, Republica Moldova a reușit să parcurgă pași de la perspectivă incipientă, abia conturată la un statut formal de candidat.
„Este o reușită cu adevărat istorică, care este a autorităților, dar este și o reușită a celor care lucrează în aceste autorități și care au depus eforturi majore, cu resurse limitate pentru a implementa reforme în toate domeniile. În același timp, este o reușită, fără îndoială, a întregii societăți, pentru că societatea din Republica Moldova a avut un rol cheie. Începând cu decizia în momentele electorale, atunci când s-a exprimat opțiunea clară pentru forțele pro-europene și pro-democratice, ulterior în toate etapele, fiindcă a existat o susținere foarte importantă pentru acest parcurs european și pentru toate reformele asociate și despre care știm, din propria noastră experiență, că nu sunt ușoare”, a menționa Ana Tinca.
Secretarul de stat român a declarat că tot acest parcurs al Republicii Moldova, acest angajament al autorităților și al societății de a valorifica oportunitățile au trezit un val de simpatie în statele membre ale UE. „Ceea ce s-a întâmplat pe parcursul ultimilor ani și apropierea Republicii Moldova de UE s-a resimțit și pe malul stând al Nistrului. Pentru 2023 există o cifră record a exporturilor efectuate de către agenți de pe malul stând către statele UE. Vorbim de un procent de aproximativ 70%. Este o cifră record din momentul semnării de către Republica Moldova a Acordului de Asociere cu UE”, a precizat oficiala.
În opinia sa, această valoare crescută a schimburilor comerciale, accesul la oportunități în domeniul educației, în domeniul dreptului la muncă, la spațiul cultural european sunt practic primele beneficii pe care locuitorii din regiunea transnistreană le vor percepe în legătură cu apropierea de UE. „Dar, în final, cred că e important ca prosperitatea de pe malul drept să atragă ca un magnet, în mod natural, malul stâng spre acest parcurs european”, a mai spus Ana Tinca.
Declarațiile au fost făcute în cadrul Programului de formare profesională „Valori românești în domeniul afacerilor europene”, finanțat de Departamentul pentru Relația cu Republica Moldova și realizat, în parteneriat Institutul Diplomatic Român.