Home Dezbateri IPN Igor Boțan: În regiunea transnistreană este un regim opresiv care speculează anumiți factori istorici

Igor Boțan: În regiunea transnistreană este un regim opresiv care speculează anumiți factori istorici

by Editor Editor

În regiunea transnistreană există un regim opresiv care speculează anumiți factori istorici. Noi suntem moldoveni exact în măsură în care bavarezii sunt bavarezi. Dar așa cum bavarezii sunt germani, noi suntem români. Și acest lucru trebuie să-l înțeleagă absolut toți, inclusiv concetățenii noștri din regiunea transnistreană. Este reacția expertului permanent al proiectului, Igor Boțan, la întrebarea despre percepțiile cetățenilor de pe malurile drep și stâng ale Nistrului privind realitățile din fosta Republică Autonomă Sovietică Socialistă Moldovenească (RASSM) și posibilele pericole generate de conceptele și teoriile aplicate acolo începând cu anul 1924. Declarația a fost făcută în cadrul dezbaterii publice „100 de ani sub semnul RASSM”, organizată de Agenția de presă IPN.

„De ce consolidarea pământurilor rusești a fost un factor pozitiv? De ce 350 de stătulețe germane care s-au consolidat în Germania în stat național a fost un fenomen pozitiv? De ce șapte state de pe peninsula apenină au format împreună o singură țară, o națiune italiană? Iar faptul că moldovenii și românii sunt, practic, aceeași etnie ar fi un factor negativ utilizat de anumiți propagandiști, în special cei din regiunea transnistreană?ˮ, s-a întrebat Igor Boțan.

Întrebat în ce măsură existența regimului separatist este bazată pe conceptele elaborate în RASSM și în ce măsură prezența ilegală a trupelor ruse în zona transnistreană confirmă continuitatea unor scopuri interne și externe puse la baza RASSM acum o sută de ani, Igor Boțan a spus că argumentele pe care le-au folosit liderii separatiști în 1990 au o anumită legătură cu ceea ce s-a întâmplat în Republica Autonomă Sovietică Socialistă Moldovenească, dar aceste argumente au fost mai degrabă de fațadă, pentru că scopul real pe care l-au invocat liderii separatiști au fost că ei sunt ultimul bastion al Uniunii Sovietice, interesul lor era, chipurile, păstrarea Uniunii Sovietice. „Noi înțelegem cu toții că separatismul din regiunea transnistreană a fost absolut ilegal, iar „argumentele” prin care și-au justificat acțiunile pe care le-au invocat privind faptul că Republica Sovietică Socialistă Moldovenească și-a declarat suveranitatea la 23 iunie 1990 sunt un fals, pentru că, potrivit Constituției Uniunii Sovietice și potrivit Constituției Republicii Sovietice Socialiste Moldovenești, RSSM era republică suverană, avea toată suveranitatea la fel ca toate celelalte republici sovietice și Republica Sovietică Socialistă Moldovenească și-a reconfirmat suveranitatea, după ce acest lucru l-a făcut Federația Rusă la 12 iunieˮ, a comunicat expertul.

Igor Boțan a menționat că dacă revenim acum la o distanță de mai mult de o treime de veac, la ața-zisele argumente ale liderilor separatiști, avem invoca realitățile din Republica Moldova unde persoanele care vin acum din Rusia în Moldova pot trăi fără cunoașterea limbii oficiale. „Cunoscând doar limba rusă, poți să-ți realizezi toate necesitățile vitale în această țară”, a subliniat Igor Boțan.

„În anul 2020, luna decembrie, când fracțiunea socialiștilor din Parlament, împreună cu fracțiunea lui Șor, au votat o nouă lege cu privire la funcționarea limbilor în Republica Moldova, dar în care au comis un fals, pentru că în legea din 1989 cu privire la funcționarea limbilor pe teritoriul RSS Moldovenești era stipulat că limba oficială a țării este limba moldovenească cu grafia latină, iar limba de comunicare între popoarele Uniunii Sovietice este limba rusă. Iată că în 2020 ei au venit cu ideea că limba de comunicare interetnică în Republica Moldova este limba rusă. Adică, în 90’ limba de comunicare interetnică era limba oficială – limba moldovenească, iar în 2020, după o treime de veac, limba de comunicare interetnica era stabilită limba rusă. Toate aceste lucruri ne arată cum sunt percepute și acum realitățile din Republica Moldovaˮ, a menționat Igor Boțan.

Dezbaterea publică la tema „100 de ani sub semnul RASSM” este ediția a 42-a din ciclul „Impactul trecutului asupra proceselor de consolidare a încrederii și păcii”. Agenția de presă IPN desfășoară acest proiect cu sprijinul Fundației germane „Hanns Seidel”.

You may also like

Leave a Comment