Alegerile prezidențiale și referendumul din 20 octombrie 2024 au loc în contextul unor dezbateri cruciale în sfera publică cu privire la orientarea geopolitică a țării. Procesul electoral este gestionat în mod eficient și transparent, iar instituțiile lucrează intens pentru a îmbunătăți controalele privind finanțarea politică. Cu toate acestea, încercările de a interveni în procesul electoral, prin coruperea alegătorilor sau prin alte mijloace, reprezintă o provocare semnificativă nu numai pentru alegerile actuale, ci și pentru evoluțiile democratice viitoare din țară. Declarația aparține lui Dritan Taulla, șeful Misiunii internaționale de observare a alegerilor (MIOA) a ENEMO pentru alegerile prezidențiale din 2024 și referendumul constituțional în Republica Moldova, și a fost făcută într-o conferință de presă la IPN.
Mariam Chubabria, analist politic pentru evaluarea campaniilor electorale, a declarat că, de la ultimele alegeri prezidențiale, din 2020, a fost adoptat un nou Cod Electoral. „Procesul de reformare a fost transparent, cuprinzător și incluziv, în conformitate cu o recomandare primară de lungă durată a ENEMO. Codul Electoral a fost modificat de șapte ori de la adoptarea sa, trei modificări având loc în 2024. Cadrul juridic oferă o bază solidă pentru desfășurarea alegerilor în conformitate cu angajamentele și standardele internaționale”, a notat analistul politic.
Elidon Lamani, analist în domeniul administrării alegerilor, a menționat că CEC funcționează transparent și, în general, gestionează alegerile în conformitate cu cerințele și termenele legale. Ședințele Comisiei Electorale Centrale sunt deschise observatorilor și presei. Comisia Electorală Centrală se bucură, per ansamblu, de încrederea actorilor politici, însă unii dintre aceștia și-au exprimat rezervele, în special cu privire la componența Comisiei. Majoritatea organelor de administrare a alegerilor de nivel inferior vizitate de observatorii ENEMO la 9 octombrie 2024 funcționau eficient și transparent, fără probleme semnificative, care să afecteze pregătirile acestora pentru viitoarele alegeri prezidențiale și referendumul constituțional.
„Pentru prima dată, alegătorii moldoveni care locuiesc în unele țări au posibilitatea de a vota prin corespondență, Comisia Electorală Centrală stabilind trei secții de votare pentru acești alegători. În plus, Comisia Electorală Centrală a înființat 231 de secții de votare pentru alegătorii din străinătate. Unii interlocutori și-au exprimat îngrijorarea cu privire la numărul de secții de votare din Federația Rusă, iar deciziile în acest sens au fost, de asemenea, contestate în instanță de judecată. Decizia Ministerului Afacerilor Externe de a nu desemna personal pentru trei din cele cinci secții de votare înființate în Federația Rusă a fost lipsită de transparență deplină. De asemenea, în termenul legal, Comisia Electorală Centrală a înființat 30 de secții de votare pentru alegătorii din Transnistria”, a precizat Elidon Lamani.
Momcilo Radulovic, analist politic pentru evaluarea campaniilor electorale, a spus că, per ansamblu, campania electorală a fost una calmă în perioada observată. „Mesajele de campanie s-au axat în principal pe aspecte economice și sociale, inclusiv pe proiecte de infrastructură și dezvoltare economică. Deși politica externă și opțiunile privind orientarea geopolitică a țării sunt discutate în mod proeminent în sfera publică, acestea în mare parte nu sunt prioritizate de candidați în campanie”, susține analistul.
Cadrul juridic pentru finanțarea campaniilor electorale corespunde, în linii generale, recomandărilor Comisiei de la Veneția și GRECO. Cu toate acestea, mediul social și politic general din Moldova este afectat negativ de influența actorilor terți din partea entităților statelor străine sau din partea persoanelor și grupurilor care desfășoară activități economice, sociale și politice ilegale sau negative împotriva instituțiilor democratice și a statului de drept. Mediul electoral, de asemenea, suferă de pe urma acestor intervenții negative.
„Afirmațiile mai multor interlocutori ai ENEMO și raportările din mass-media au fost susținute recent și de dezvăluiri din anchetele oficiale privind posibile încălcări grave ale normelor privind finanțarea politică și subminarea statului de drept și a funcționării instituțiilor statului. Descoperirile autorităților de aplicare a legii privind potențiala finanțare ilegală a unor candidați la președinție ar putea avea un impact serios asupra procesului electoral. ENEMO consideră că deciziile instituțiilor relevante în perioada următoare ar trebui să vizeze menținerea standardelor democratice, a stabilității instituționale și politice generale și a durabilității dezvoltării ulterioare a proceselor democratice, respectând pe deplin statul de drept”, a conchis Momcilo Radulovic.
Declarația preliminară emisă astăzi se bazează pe constatările ENEMO la nivel național și în toate regiunile observate în perioada 10 septembrie – 9 octombrie 2024. Misiunea va emite declarația sa privind constatările și concluziile preliminare după ziua alegerilor și va rămâne în țară pentru a observa evoluțiile post-electorale, inclusiv un eventual al doilea tur de scrutin care va avea loc la 3 noiembrie, în cazul în care niciunul dintre candidații prezidențiali înscriși în cursa electorală nu va obține majoritatea voturilor exprimate în primul tur.
Notă: Agenția IPN oferă dreptul la replică persoanelor care se consideră vizate în știrile realizate de pe declarațiile organizatorilor prezentei conferințe de presă, inclusiv prin facilitarea organizării altei conferințe de presă în condiții similare.
