Special

Părintele Profesor Constantin Necula, cunoscut pentru implicarea sa activă în viața spirituală și academică din România, a vizitat recent Republica Moldova, unde a avut discuții cu reprezentanții Mitropoliei Basarabiei. Într-un interviu pentru IPN, Constantin Necula a vorbit despre apartenența Mitropoliei Basarabiei la spațiul canonic tradițional, despre cum este percepută această luptă pentru credință la București și care sunt provocările cu care se confruntă Ortodoxia în contextul european actual.

Părinte Profesor Constantin Necula, în cadrul vizitelor în Republica Moldova ați purtat discuții și cu Mitropolia Basarabiei, care de zeci de ani luptă pentru revenirea ei în spațiul canonic tradițional. Cum se vede această luptă pentru credință de la București?

În România, lupta acesta se vede ca o așezare în adevărul Cerului și al istoriei. De ani buni, Sibiul, unde activez în calitate de profesor de teologie, a susținut o serie de studenți basarabeni să facă școală bună, să își deschidă dragostea de carte și cultură teologică. Să iasă din schema reducționismului intelectual și să crească în anduranța vestirii Evangheliei Domnului Iisus Hristos. Eu nu uit că un Mitropolit născut în Basarabia, Vlădica Antonie Plămădeală de la Sibiu, m-a hirotonit. Iar ochii pe istoria Basarabiei mi i-a deschis un alt basarabean, Mitropolitul Nestor Vornicescu, Mitropolitul Olteniei. Își iubeau tare mult Raiul de Țară. Și iubeau România. De fapt, iubeau o singură și indivizibilă Românie. De la ei am învățat să privesc în ochi dramele istoriei Basarabiei. Ei mi-au povestit dintâi despre deportările și rănile nenorocite ale ruperilor de sens din viața basarabenilor. După o discuție cu Părintele Mircea Păcurariu, alt cunoscător al dramelor Basarabiei, am recitit rapoartele preoților misionari români din teritoriul Basarabiei din 1942 până în 1944, care plecaseră din Sibiu, pentru a sprijini misiunea Ortodoxiei. Așa că e greu să mai cred în excesele unor povestitori de basme. Sunt impresionat de curățenia oamenilor de credință și de bunul simț al credinciosului care caută pe Hristos Domnul în liniștea locașurilor de cult, care recapătă lumina de primăvară românească. Dintre locurile vizitate în Basarabia, cele mai multe au fost comunități care își ridică locașuri noi de cult, marcând simbolic un nou început, care îi leagă de Biserica Neamului lor.

Republica Moldova se află în această perioadă în plin proces de aderare la Uniunea Europeană, iar dezinformările au vizat narațiuni de genul că, dacă se va intra în UE, va fi interzisă credința ortodoxă, copiii nu vor mai putea fi botezați etc. Cum se simte Biserica Ortodoxă Română, credința ortodoxă în Uniunea Europeană?

Am gustat ca student și apoi ca tânăr preot din alienarea unor astfel de argumente. Multe s-au dovedit a fi nu doar false, ci de-a dreptul patologic manipulatorii. M-am vindecat vizitând mii de parohii peste hotare, în Occidentul hulit, unde ortodocșii români, inclusiv basarabeni, au aflat găzduire liturgică în locașuri ale unor confesiuni istorice socotite, ani buni, neprietenoase Ortodoxiei. Acolo am văzut că libertatea religioasă nu e un moft dacă înveți să o practici cu rigoare și limpezime în Hristos Domnul. Consider aberant să argumentezi cu tot soiul de aberații ale unei narațiuni lipsite de adevăr, câtă vreme creștinii noștri ortodocși spun adesea că dacă acasă își pierduseră practica trăirii în credință, acolo o regăsesc și se simt în Biserică mai bine decât într-o ambasadă, bisericile fiind consulatele onorifice ale intereselor naționale și religioase. Cât privește interzicerea credinței în România, îi rog pe cei care-i cred pe detractori să numere locașurile de cult construite după 1990 în Țară, să privească înflorirea școlilor confesionale, activitatea în orele de religie, activitatea academică a școlilor de teologie și editarea/ publicarea de carte. Să mute din când în când canalul de informare pe Radio Trinitas ori pe canalul de televiziune Trinitas TV al Patriarhiei Române, să treacă granița la un pelerinaj la Sfânta Parascheva ori la Mormântul Părintelui Arsenie Boca și, mai ales, să viziteze memorialele de la Pitești, Jilava, Aiud, Gherla, Sighet. Ca preot ardelean trebuie să mai mărturisesc un adevăr, care e valabil și pentru Bucovina, și profilul ei în credință. În Transilvania a înflorit credința, Ortodoxia a născut sfinți sub pajura Imperială cu forța pe care o dă Duhul Sfânt unui popor care nu se teme și care a învățat că, pentru a ține pasul cu Europa, te integrezi în cultura ei, în dezvoltarea ei economico-socială. Până astăzi, alegerea corectă a acestei atitudini în detrimentul defetismului anti- european se simte și se trăiește aici, dincolo de Carpați, în civilizația străzii, în cultură și spiritualitate deopotrivă. Numai cine nu știe istorie, își asumă basmele mai ușor decât arhiva unui neam.

Dezinformarea și atitudinea anti-UE este intens promovată, folosindu-se de pericolul dispariției credinței creștin-ortodoxe dacă Basarabia va deveni membru al Uniunii Europene. Există pericolul interzicerii dogmelor, tradițiilor, credinței ortodoxe, dacă Republica Moldova va deveni membru UE?

Repet ceea ce am răspuns mai sus. Priviți către România, care sigur că se luptă cu unele curente ale corectitudinii politice și își simte uneori periclitată siguranța mărturisirii, dar e obligatoriu să luăm toate acestea drept un anti-virus la propria noastră nelucrare. Personal pot mărturisi că sutele de conferințe, emisiunile de televiziune și implicarea în acțiuni de asistență socială ori de sprijin comunitar nu se puteau realiza decât într-un stat liber, unde democrația consolidează dreptul la liberă credință. Sigur că sunt pericole de diluare a credinței. Dar la multe dintre ele ne dăm concursul noi, creștinii, nu pentru că suntem integrați european, ci pentru că folosim Evanghelia doar în cuvânt, nu și în Duh. Cu mult înainte de aderarea europeană, creștinismul a suferit. Nu trebuie uitat că dacă vorbim de o demnitate a creștinismului, vorbim și de o nedemnitate a creștinilor, deosebit de periculoasă Ortodoxiei.

În curând, în Republica Moldova va avea loc un referendum caree vizează stabilirea în constituție a integrării europene ca orientare externă. În calitate de preot, profesor și duhovnic, ce îi sfătuiți pe creștinii ortodocși să facă, mai ales pe tineri? Merită ca și creștin-ortodocșii să participe la acest exercițiu electoral și să susțină referendumul?

Personal știu ce preț de sânge s-a plătit și în România și pe teritoriul Basarabiei, pentru a avea astfel de drepturi de exprimare democratică. Pentru dreptul de a pune votul nostru într-o urnă de exercițiu democratic, unii și-au așezat cenușa în urna istoriei rezistenței anti-ideologie și anti-dictatură. Ca cetățean al țării tale, ai obligația de a nu o lăsa cântărită în astfel de momente de absențele din ea. Ca român, simt că unul dintre cele mai cuprinzătoare drepturi câștigate după 1989 este acela de a fi liber să accept sau nu o persoană, o doctrină ori un act politic. Și să mă exprim. Mai mare decât acest drept este acela al libertății de mișcare între limitele unei familii care, chiar când nu mă iubește, îmi acceptă identitatea și mă lasă să mi-o pun în valoare. Uneori chiar în sufrageria ei de interese. Tinerețea nu poate trăda viitorul țării. Și aici nu e vorba de politică, ci de a alege ceea ce inima propune rațiunii de a fi tatăl și mama copiilor tăi, care vor crește în condițiile create și de tine.

Părinte Profesor Constantin Necula, ați vizitat recent Republica Moldova, unde ați susținut cu succes câteva conferințe. Cum a fost experiența Dumneavoastră?

Am vizitat Republica Moldova în repetate rânduri spre a-mi sătura setea de a fi frate cu oameni adevărați. Conferințele mele au fost încercarea mea de a le spune oamenilor de aici că îmi pasă, că nu sunt singuri și că puterea lor de reconstruire a identității naționale îmi este model de curaj sufletesc. Am conferențiat singur ori însoțind pe Mihai Moraru ori, mai nou, pe secretarul de Stat Adrian Dupu. Dar în anii dintâi am fost găzduit de Părintele Viorel Cojocaru și chiar am publicat o carte, la Editura Cu drag din Chișinău, Duminici în Dar, carte la care țin foarte mult. În anii din urmă însă, la invitația și cu binecuvântarea Părintelui Episcop Veniamin, Episcopul Basarabiei de Sud, am fost prezent mai des în sate și comune, în orașe și comunități pastorale care mi-au cucerit inima și gândul. Basarabia de azi mi-a câștigat admirația. E un Val al lui Traian împotriva înstrăinării vetrei Neamului, o remarcabilă țară a redescoperirii mele ca om. Am străbătut prin praful stelar al istoriei neamului românesc și de fiecare dată am învățat. Basarabia este o minunată școală de omenie și har.

În încheiere, aș vrea să vă rog să adresați câteva cuvinte creștinilor ortodocși din Basarabia și mai ales tinerilor care sunt puțin mai apatici.

Nu pot decât să le aduc aminte de cuvintele Scripturii în întâlnirea Dimineții Învierii. Îngerul le întreabă pe femeile mironosițe: „De ce căutați pe Cel Viu între cei morți? Nu este aici. A Înviat!”. Faceți din Învierea Domnului Iisus Hristos lecția prin care înțelegeți înfrângerea morții și biruința asupra iadului. Nu vă temeți să Vă asumați viața voastră și a Țării Voastre. Câtă vreme Dumnezeu este cu noi nimeni, niciodată, nu ne poate sta împotrivă!

Părintele Constantin Necula este doctor în teologie, specializarea catehetică-omiletică și pedagogie creștină. A făcut studii de specializare la Padova (Italia) și Versailles (Franța), cursuri de specializare în psihologie generală, în probleme legate de maltratarea copiilor, dependența de alcool și drog și comunicarea cu familiile celor cu diferite adicții. Este profesor universitar și prodecan al Facultății de Teologie din Sibiu. E autor de volume de predici, de studii și articole de omiletică și catehetică, dar și de cărți pentru copii și tineret. A tradus mai multe lucrări, a scris articole în publicații din țară și de peste hotare. A semnat zeci de studii și de recenzii. A susținut sute de conferințe în România și în străinătate și a participat la numeroase emisiuni de radio, de televiziune și din online.

Infrastructură accesibilă în instituțiile medicale, inclusiv pentru persoanele cu nevoi speciale, implementarea de instrumente care facilitează accesul pacienților la medicina primară și specializată, precum și extinderea spectrului de servicii oferite reprezintă obiectivele stabilite de autoritățile locale din Chișinău în domeniul asistenței medicale primare. Aceste măsuri sunt puse în aplicare treptat. Reporterul IPN a discutat despre ultimele tendințe în medicina primară și despre noul serviciu de telemedicină cu Vladimir Bolocan, șeful adjunct al Direcției generale asistență medicală și socială din municipiul Chișinău.

Serviciile oferite de AMT

În municipiul Chișinău activează cinci Asociații Medicale Teritoriale, având în subordine 14 policlinici și Centrul de Sănătate Muncești. Numărul serviciilor acordate crește an de an. Pe lângă medicina de familie și consultațiile specialiștilor de profil îngust, sunt oferite servicii de laborator, servicii de imagistică, servicii de reabilitare medicală și alte tipuri de consultații. „În mai multe AMT-uri am evaluat activitatea și am văzut că este loc pentru a crește spectrul de servicii de recuperare medicală, în alte părți am observat că există o tendință tot mai mare de a consulta ginecologul, de a supraveghea sarcina, ceea ce înseamnă că trebuie să oferim servii de înaltă calitate de imagistică, în special în supravegherea sarcinii”, a comunicat Vladimir Bolocan.

Descentralizarea serviciului oncologic este una dintre priorități. Vladimir Bolocan a menționat că instituirea serviciului oncologic municipal este un lucru absolut necesar, întrucât pacienții pierd foarte mult timp pe drum pentru a beneficia de anumite investigații la Institutul Oncologic și pe care le pot face ușor în policlinica de sectorˮ. Cel târziu în februarie-martie 2025, serviciul oncologic municipal ar trebui să fie disponibil. În fiecare Centrul Consultativ Diagnostic urmează să fie câte un medic oncolog care, în limitele competențelor, va gestiona cazul.

La etapă de discuții este crearea unui serviciu unic de asistență comunitară, pentru persoanele care au nevoie de ajutor la domiciliu. „Noi trebuie să creăm un instrument separat, care să vină nu doar în ajutorul medicului, dar și al pacientului”, a spus Vladimir Bolocan.

Digitalizarea sistemului de sănătate

În curând, va fi lansat proiectul „Telemedicinaˮ, un serviciu inovator pentru Republica Moldova. Înregistrarea pe platformă se va face prin adresa electronică, fie prin contul de Facebook al utilizatorului. Pacientul va interacționa mai întâi cu medicul de familie, care, în funcție de caz, poate direcționa pacientul la medicul specialist. La final, pacientul va primi un raport medical validat, semnat de medic, pe care îl va putea prezenta altor specialiști în format fizic. Raportul va fi trimis atât pe e-mail, cât și în cabinetul pacientului. Consultațiile vor putea fi efectuate în scris, dar și prin videoconferință. Platforma va putea fi accesată de oriunde, inclusiv de către pacienții care se află peste hotare. Medicul îi va consulta și îi va îndruma unde să se adreseze pentru a obține diagnoza finală.

Vladimir Bolocan a opiniat că în prezent există multe lucruri fragmentate în domeniul medicinii digitale, cum este Sistemul informațional automatizat „Asistența Medicală Primară” (SIA AMP), Sistemul informațional automatizat „Asistența Medicală Spitalicească” (SIA AMS), sisteme de laborator pe care fiecare instituție le-a dezvoltat individual. Este necesară crearea unui centru de procesare a datelor cu caracter medical, ca epidemiologii, specialiștii pe domenii înguste să aibă acces la aceste date, să poată lucra cu ele.

Profilaxia maladiilor netransmisibile

Hipertensiunea arterială și diabetul zaharat sunt două afecțiuni netransmisibile care au un impact foarte mare, inclusiv bugetar, asupra sistemului de sănătate în municipiului Chișinău, și nu numai. Maladiile cardiovasculare și diabetul întinerește, împreună cu obezitatea, care reprezintă o problemă gravă inclusiv în rândul copiilor. Vladimir Bolocan a menționat că patologiile întineresc și există factori care agravează unele boli. În această situație, rolul medicului de familie în domeniul profilaxiei maladiilor este decisiv.

Vladimir Bolocan a subliniat că, atunci când va exista un lanț logic de măsuri de promovare a modului sănătos de viață pentru toate vârstele, impactul va fi mai mare. Sunt necesare programe pentru tineri, prin intermediul centrelor de tineret. E nevoie să fie organizate  evenimente multidisciplinare pentru adulți, pentru persoane cu anumite afecțiuni, cum ar fi pacienții diabetici sau astmatici, să fie organizate cluburi de interes. Este important și programul de îmbătrânire activă.

Îmbunătățirea condițiilor în instituții medicale

Autoritățile planifică să creeze noi căi de acces și locuri de parcare în preajma policlinicilor. Să asigure curățare arborilor uscați de pe teritoriul adiacent. Repetat vor fi inspectate rețele și subsolurile, ca să fie evite scurgerile de apă și, în acest fel, cheltuielile nejustificate. Urmează să fie anunțați și câștigătorii proiectelor de reabilitare a Centrelor Medicilor de Familie nr. 5 și nr. 8. Va fi reparată canalizarea de la AMT Râșcani și subsolurile CMF nr. 12.  De asemenea, va fi semnat contractul pentru achiziționarea unui dispozitiv de radiografie pentru AMT Centru. Au fost schimbate ascensoarele la Centrele Medicilor de Familie nr. 5 și nr. 2, iar astfel de lucrări vor continua.

Milena Macarciuc, IPN

În prima săptămâna a lunii octombrie 2024, în Moldova, la solicitarea Serviciului de Securitate al Ucrainei (SBU), a fost arestat Dmitri Cistilin — economist și mâna dreaptă a unui fost consilier al lui Vladimir Putin, președintele Federației Ruse. Autoritățile ucrainene îl acuză de sprijinirea agresiunii ruse și de răspândirea propagandei pro-ruse în Europa. Această arestare a devenit un moment cheie în lupta împotriva influenței rusești pe scena internațională.

Acuzațiile împotriva lui Cistilin

Cistilin este acuzat de trădare patrie și de justificarea agresiunii armate a Rusiei împotriva Ucrainei. Acesta deține nu doar cetățenia Rusiei, dar și a Ucrainei. Potrivit SBU, el a pregătit timp de opt ani (din 2016 până în 2024) materiale analitice pentru Kremlin, care sprijineau războiul din Ucraina și integrarea teritoriilor ucrainene, ocupate de Rusia. De asemenea, se consideră că el a promovat interesele Moscovei la forumuri internaționale, prezentându-se drept reprezentant al „societății civile ucrainene”, și ar fi încercat să reducă sprijinul acordat Ucrainei de către țările occidentale.

Activitatea lui Cistilin în Europa

Dmitri Cistilin a fost activ pe scena politică din Europa de Est și Centrală. SBU afirmă că el s-a ocupat de organizarea intervențiilor în procesele electorale din aceste țări în favoarea Rusiei, participând la atacuri informaționale împotriva Ucrainei și răspândind narațiuni pro-ruse. Printre altele, a criticat politica NATO și SUA, încercând să reducă sprijinul occidental pentru Ucraina.

Arestarea în Moldova

Cistilin a fost arestat în Moldova după ce a participat la o conferință la București, unde a criticat NATO și a discutat despre amenințarea unui al treilea război mondial. Operațiunea a fost realizată în cooperare cu serviciile speciale moldovenești și ucrainene. După arestare, Cistilin a fost predat autorităților ucrainene. De asemenea, autoritățile din Moldova l-au declarat persona non grata și i-au interzis intrarea în țară timp de cinci ani.

Posibile pedepse

În prezent, Cistilin se află în arest și este acuzat de trădare de patrie și de justificarea agresiunii ruse. Dacă va fi găsit vinovat, riscă închisoare pe viață și confiscarea bunurilor sale.

Călătoria Suediei către Uniunea Europeană a început în anii 1990, fiind impulsionată de convingerea că integrarea europeană este un instrument pentru pace și stabilitate pe continent, precum și de dorința de a participa pe deplin la dezvoltarea politică și economică a Europei. În 1994, Suedia a organizat un referendum național, în urma căruia puțin peste jumătate dintre votanți au susținut aderarea la UE, iar Suedia a devenit oficial membră a UE la 1 ianuarie 1995. Sprijinul public pentru UE a crescut constant în Suedia, pe măsură ce beneficiile tangibile ale integrării europene au devenit evidente.

Astăzi, la 30 de ani după referendum, o majoritate covârșitoare a suedezilor cred că UE a fost benefică pentru dezvoltarea țării. Suedia a colaborat îndeaproape cu partenerii din UE, beneficiind de forța acțiunii comune pe scena internațională, păstrând totodată o voce suedeză puternică și independentă.

Beneficii economice semnificative

Ca membru al UE, Suedia are un cuvânt de spus în elaborarea politicilor și reglementărilor UE în domenii esențiale, precum comerțul, protecția mediului, drepturile omului și securitatea internațională.

Apartenența la UE a adus beneficii economice semnificative Suediei. Accesul la piața unică a UE și la cele 70 de acorduri de liber schimb cu țări terțe aduce un impact estimativ de aproximativ 30 de miliarde de euro pe an economiei suedeze. Aceasta reprezintă de 12 ori mai mult decât contribuția financiară netă a Suediei la bugetul UE. Apartenența la blocul comunitar a ajutat economia noastră să crească, a creat locuri de muncă și a stimulat investițiile străine.

O combinație între subvențiile UE, accesul crescut la piețele externe și investițiile în zonele rurale a ajutat fermierii suedezi să dezvolte afaceri competitive, rezistente și durabile.

O uniune pentru pace

Aderarea a permis, de asemenea, cetățenilor noștri să trăiască, să studieze sau să lucreze oriunde în UE. Suedia și-a păstrat tradițiile și sărbătorile vechi, dar a îmbrățișat în același timp valorile europene comune.

În esență, UE este un proiect pentru pace. A fost creată după al Doilea Război Mondial pentru a preveni conflicte ulterioare în Europa și, pentru statele membre, a fost remarcabil de eficientă.

De la crearea Comunității Europene a Cărbunelui și Oțelului, în anul 1951, până la blocul politic de astăzi, UE a transformat în mare măsură Europa dintr-un continent al războiului într-o uniune pentru pace.

Din păcate, războiul ilegal de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei a readus ororile războiului în Europa, având un impact semnificativ și asupra Moldovei. Rezistența Moldovei și generozitatea față de vecinii săi în această perioadă dificilă sunt cu adevărat impresionante.

Pentru dezvoltarea continuă a UE și consolidarea păcii, stabilității și dezvoltării economice pe continent, integrarea țărilor din Europa de Est este esențială.

Obiective comune și cooperare

Suedia sprijină cu tărie agenda Parteneriatului Estic și ar primi cu căldură Moldova ca stat membru al Uniunii Europene. Totuși, decizia privind viitorul Moldovei rămâne în mâinile moldovenilor. Pe măsură ce moldovenii se pregătesc să ia o decizie istorică, Suedia susține ferm dreptul lor de a face această alegere pe baza faptelor, nu a fricilor, liber și independent, indiferent cum vor vota.

Pentru Suedia, cele trei decenii ca membru al UE au fost marcate de transformări și au adus beneficii economice, politice și sociale semnificative.

Apartenența la UE a întărit poziția țării noastre în Europa și în lume, iar Suedia a contribuit semnificativ la dezvoltarea UE și la atingerea obiectivelor comune de unitate și cooperare europeană. Suedia și-a găsit o casă în UE, națiunea noastră este mai puternică, mai sigură și mai prosperă ca parte a familiei europene.

Ambasadoarea Suediei în Republica Moldova, Katarina Fried, pentru IPN

Punctul forte al Republicii Moldova în acest moment este determinarea, iar acesta este un factor indispensabil pentru a face parte din comunitatea europeană. Multe domenii necesită încă ajustări, însă, datorită determinării și sprijinului fără precedent al comunității internaționale, s-a creat un potențial major. Aceasta este opinia exprimată de ambasadorul Danemarcei în Republica Moldova, Søren Jensen. Într-un interviu acordat Agenției de presă IPN, ambasadorul a mai spus că alegerea pentru Republica Moldova nu constă doar în a se afla de o parte sau de cealaltă a baricadei, ci în a ieși din zona gri și a deveni parte a unui grup care împărtășește aceleași valori.

– Danemarca și-a deschis pentru prima dată o reprezentanță diplomatică în Republica Moldova. Ce progrese semnificative ați dori să subliniați în ceea ce ține de cooperarea dintre Republica Moldova și Danemarca?

– În primul rând, am fost foarte fericit să fiu primul ambasador rezident aici, în Moldova. Când eram ambasador la București, eram responsabil de câteva proiecte ce țin de Republica Moldova. Au existat două motive principale pentru care guvernul danez a decis să deschidă ambasadă. În primul rând, Moldova și-a exprimat dorința de a se apropia de Europa, de a dezvolta acordul de asociere pe care îl are cu Uniunea Europeană, în direcția unor negocieri pentru a deveni membru al Uniunii Europene. Republica Moldova s-a angajat în numeroase reforme, iar Danemarca s-a angajat să vă sprijine în acest sens, deoarece vedem un interes în extinderea familiei europene și în a permite altor țări să se alăture. Al doilea motiv, desigur, este agresiunea teribilă a Rusiei împotriva Ucrainei, care amenință, de asemenea și Republica  Moldova. Am văzut, de asemenea, aceasta ca o modalitate de a ne arăta solidaritatea cu poporul Moldovei, de a fi prezenți aici, în țară, și de a oferi ajutor.

– Cât privește integrarea Republicii Moldova în Uniunea Europeană, care credeți că sunt punctele forte ce i-ar permite țării să participe activ la procesele din cadrul comunității europene?

– Punctul forte în acest moment este determinarea. Există o determinare puternică a guvernării, și cred că și printre cetățeni, de a se alătura Uniunii Europene, fapt indispensabil pentru a reuși. Sunt multe lucruri dificile care trebuie realizate. Republica Moldova trebuie să ajusteze multe aspecte pentru a se apropia de Uniunea Europeană, de legislație, de piața liberă a UE. Cred că determinarea este cel mai important lucru.

Și, evident, aveți un sector agricol foarte bun, un sector vinicol puternic pe care cred că mulți europeni îl pot aprecia. Dar sunteți, de asemenea, o țară cu un sector IT în dezvoltare, care cred că va fi un punct forte; este întotdeauna un avantaj în Europa și Republica Moldova are posibilitatea și sprijinul necesar să construiască acest fundament.

– Dezinformarea care vine din direcția Kremlinului s-a intensificat în Republica Moldova în contextul campaniei electorale pentru alegerile prezidențiale din 20 octombrie. Ce măsuri ar trebui să ia autoritățile pentru a îmbunătăți reziliența împotriva acestui război hibrid?

– Cea mai bună metodă de a combate dezinformarea este să spui adevărul. Pentru că dezinformarea, prin definiție, nu este adevărată. Așa că, dacă Guvernul spune adevărul cetățenilor Republicii Moldova, cred că deja este bine. Desigur, sunt și alte lucruri care pot fi făcute. Poți încerca să limitezi sursele acestei dezinformări. Dar, în cele din urmă, cred că instrumentul pe care îl poți folosi este să combați mesajele false. Cred că Moldova are o abordare interesantă în acest sens, încercând să avertizeze mass-media. Dacă vezi ceva în media, pe rețelele sociale sau în altă parte care sună prea nebunesc pentru a fi adevărat și nu este adevărat, trebuie să atenționezi și aceasta este cea mai bună modalitate de a combate dezinformarea.

– Așa cum ați menționat, educația mediatică este tot mai des abordată ca o modalitate de a spori reziliența împotriva dezinformării. Ce lecții poate învăța Republica Moldova din experiența Danemarcei în acest context?

– Cred că din experiența Danemarcei pot fi învățate mute. Desigur, situația nu este identică. Multe lucruri le-am învățat de la copiii noștri, care sunt critici la școală, critici într-un sens larg. Critici față de profesori, față de părinți, dar și critici față de ceea ce citesc și văd în mass media. Este important ca oamenii să aibă gândire critică, să pună întrebări. Este adevărat când cineva spune că Uniunea Europeană va transforma pe toată lumea în persoane LGBT? Este adevărat? Iar oamenii răspund: „Hmm, probabil că nu, pentru că în Danemarca, în Suedia, Franța sau Germania nu toată lumea este LGBT. Așa că, probabil, nu este adevărat”. Astfel dezinformarea are mai puține șanse să se extindă.

– Ce măsuri poate lua Guvernul de la Chișinău în acest context?

– Cred că Guvernul deja o face. Am văzut că au limitat unele dintre cele mai nocive surse media, care răspândeau dezinformarea. Au reacționat prin crearea de instituții care colaborează atât în cadrul Guvernului, cât și cu societatea civilă și cu mass-media. Există o linie subtilă aici, pentru că nu vrei să controlezi mass media, dar vrei să o faci mai responsabilă pentru ceea ce mediatizează și cum tratează dezinformarea.

– Să vorbim despre războiul din Ucraina și securitatea regională. În timp ce Danemarca și alte țări europene și-au crescut semnificativ investițiile militare, Republica Moldova a făcut și ea investiții. Cu toate acestea, sondajele arată că cetățenii moldoveni au o încredere scăzută în armata națională. Ce măsuri pot fi luate pentru a întări acest domeniu și a îmbunătăți încrederea publicului în armată?

– Încrederea în forțele armate are legătură, desigur, cu capacitatea de intervenție a acestora. Dar trebuie să privim tabloul într-un format mult mai extins. Cred că putem înțelege, într-o mare măsură, de ce Republica Moldova, ținând cont de poziția sa geografică și trecutul sovietic, are o afinitate naturală față de relațiile cu Rusia. Pot să înțeleg de ce oamenii se identifică cu asta. Dar cred că agresiunea împotriva Ucrainei a schimbat puțin tabloul. Nu mai este vorba despre un echilibru în care ambele părți sunt egale. O parte a atacat o țară independentă, o țară suverană, a încălcat toate regulile internaționale și în fiecare zi comite crime de război. Cealaltă parte este Vestul. Și poate că nu suntem perfecți, dar cu siguranță nu atacăm alte țări și nu constituim o amenințare pentru Republica Moldova.

Republica Moldova a ales, într-o oarecare măsură, să rămână în umbră. Dacă suntem liniștiți, nu vom fi deranjați. Cred că situația din Ucraina arată că acest lucru nu va ajuta. Nu poți doar să stai liniștit și să speri că nu vei fi deranjat. Cred că toți știm ce s-ar fi întâmplat dacă rușii ar fi avut succes în primele etape ale agresiunii lor și ar fi cucerit Odesa. Ar fi fost foarte ușor pentru ei să preia Republica Moldova. De fapt, știm chiar că aveau planuri în ceea ce ține de Republica Moldova. Consider că astăzi alegerea pentru Republica Moldova nu este doar o de a fi de o parte sau de cealaltă parte.

Astăzi alegerea este diferită. Și dacă ne uităm la ceea ce au făcut alte țări neutre, cum ar fi Suedia, Finlanda, au făcut o alegere. Au decis să renunțe la poziția de a fi într-o zonă gri. Au făcut alegerea de a se alătura unei alianțe pentru a-și îmbunătăți siguranța.

Republica Moldova nu se află în fața unei astfel de alegeri, de a se alătura unei alianțe, ci se află în fața unei alegeri de a se alătura unei colaborări cu țările care au valori similare. Și acesta este un pas important.

– Aș dori, de asemenea, să abordez o problemă globală crucială, și anume eficiența energetică și tranziția la economia verde. Știm că Danemarca este un lider în aceste domenii. Cum poate Republica Moldova să facă din asta o prioritate și să urmeze un traseu similar?

– Cred că sunt două lucruri pe care trebuie să le faceți. În primul rând, populația trebuie să își dorească acest lucru. Este o problemă dacă populația nu înțelege pe deplin că există o amenințare. Și aceasta este problema mai multor state.

Să ne uităm afara. Am avut o secetă extremă, urmată de inundații. Și în centrul Europei am avut inundații masive. În Danemarca, chiar în acest weekend, am avut și noi inundații. Și toate acestea au de-a face cu schimbările climatice globale. Schimbările climatice vor produce fenomene meteorologice din ce în ce mai violente. Cred că oamenii trebuie să înțeleagă că acest lucru îi va afecta, dacă nu acționează. În Danemarca, de mulți ani am avut o mișcare care a venit din partea oamenilor. Nu au fost politicienii cei care au stabilit ritmul în tranziția verde.

A fost multă presiune din partea, în special, a tinerilor. Adică, până la urmă, tinerii sunt cei care vor trăi în această lume mult mai mult decât generația mea și care trebuie să trăiască cu efectele iresponsabilității noastre. Așa că ei fac presiuni pentru a obține schimbare. Asta trebuie să se întâmple și aici, în Republica Moldova.

Și, bineînțeles, Guvernul trebuie să facă pașii necesari. Vedem mai multă eficiență energetică în Republica Moldova. Chiar săptămâna aceasta, am fost în Boldurești pentru a deschide un parc solar, finanțat de un investitor danez.

Parcurile solare sunt o modalitate excelentă de a produce energie ieftină și accesibilă pentru mii de case, care nu utilizează combustibili fosili. Un lucru benefic este că nu folosiți cărbune, așa că nu trebuie să renunțați la cărbune, cum trebuie să facă multe dintre celelalte țări. Aveți un punct de plecare bun, dar totuși mai multe pot fi făcute. Aveți mult potențial pentru energie eoliană, aveți mult potențial pentru energie solară și, în special, puteți colabora regional cu România, cu Ucraina. Este o regiune care poate beneficia cu adevărat de tranziția verde.

– Deci, este vorba despre investiții, dar mai întâi este vorba despre educație și conștientizare în acest sens.

– Este vorba despre educație. Dar, într-adevăr, nu ai nevoie de multă educație pentru a te uita pe fereastră și a vedea că este uscat. Și apoi să te întrebi de ce este uscat. Este din cauza Guvernului? Nu. Probabil că nu. Guvernul nu a creat seceta. Este din cauza schimbărilor globale. Și pentru a influența schimbările globale, trebuie să colaborăm.

Dacă ne vom uni eforturile ca și grup, în Uniunea Europeană, putem avea mult mai mult impact. Putem ajuta la schimbarea emisiilor globale în Statele Unite, în China, în India, în alte țări și în propriile noastre țări. Nu putem face acest lucru singuri. Trebuie să lucrăm împreună. Și acesta este un alt avantaj al faptului de a fi parte a Uniunii Europene că, de fapt, avem influență. Țări mici, precum Danemarca sau Moldova, au influență pentru că stăm la masa unde se iau deciziile. Alte țări nu sunt la acea masă și nu au acel tip de influență.

– Recent, a avut loc cea de-a cincea ediție a platformei de parteneriat pentru Republica Moldova în Chișinău, unde au fost semnate nouă acorduri de sprijin. Ce părere aveți despre acest salt în cooperarea diplomatică a Republicii Moldova cu Vestul?

– Ei bine, cred că este un indicator foarte puternic a ceea ce am spus anterior, de ce Danemarca este aici. Vedem un potențial de schimbare. Vedem o disponibilitate de a avansa nu doar pe calea democrației, pe care sunteți deja, ci și spre o viață mai bună pentru cetățenii dumneavoastră. Cred că Republica Moldova a învățat multe din cei 30 de ani de independență.

Și acum există unele posibilități de a merge mai departe. Și cred că ceea ce este cu adevărat încurajator este că societatea internațională este dispusă să vă sprijine. Și văd o unitate fantastică între organizațiile ONU, între țările care, de exemplu, nu sunt membre ale Uniunii Europene, cum ar fi Statele Unite, Japonia, Canada, Australia, Norvegia, Elveția, au fost toate prezente la conferință, alături de toți partenerii dumneavoastră europeni, angajându-se să ofere asistență.

Vrem să vedem Republica Moldova reușind. Vrem să o vedem devenind o țară de succes, o țară care este bună pentru cetățenii săi și care poate deveni membră a familiei noastre.

– Apropo, 37 de companii deținute de danezi operează aici, în Republica Moldova. În același timp, avem o comunitate de cetățeni moldoveni în Danemarca, care constă în principal din studenți. Ce măsuri ar putea fi luate pentru a consolida și a întări cooperarea bilaterală între Republica Moldova și Danemarca?

– Ei bine, cred că lucrul cel mai important sunt investițiile. Republica Moldova are nevoie de mai multe investiții străine. Și pentru a avea mai multe investiții străine, trebuie să aveți un mediu legal previzibil. Acesta este cel mai important lucru pentru orice investiție.

Desigur, și țara dumneavoastră trebuie să ofere un mediu prielnic pentru aceste investiții, un sistem legal care să fie corect și liber. Aceasta este una dintre marile provocări cu care se confruntă în prezent guvernul moldovean, să creeze un sistem legal fără corupție, liber de influențe externe, unde companiile străine să fie sigure că sunt tratate la fel ca și cele locale.

Cred că legăturile dintre oameni sunt extrem de importante. Am fost foarte fericit să particip la o sărbătoare a Zilei limbii române în Copenhaga, Danemarca, unde am întâlnit mulți români și moldoveni. Au fost multe persoane, și nu doar studenți. Există mulți moldoveni care lucrează în sectorul sănătății, în sectorul IT, în diverse alte domenii, agricultură etc. în Danemarca. Și ei contribuie în mod valoros la economia Danemarcei. Sperăm, de asemenea că, într-o bună zi, lucrurile pe care studenții le învață, lucrurile pe care acești oameni le învață în Danemarca, să fie utile pentru Republica Moldova.

Poate că ar dori să se întoarcă într-o zi, când situația din țară se va îmbunătăți, sistemul legal va funcționa mai bine, economia va funcționa mai bine și, poate că, țara se va apropia de aderarea la Uniunea Europeană. Cred că mulți oameni se vor întoarce. Am văzut asta în Polonia, am văzut-o în statele baltice, începem să o vedem în România. De asemenea, oamenii care au părăsit țara din frustrare, poate din insatisfacție față de situația de acolo, încep să se întoarcă.

Pentru că, până la urmă, aceasta este casa lor, aceasta este patria lor. Așadar, cred că acesta este viitorul. Și apoi, în final, aș spune că unul dintre lucrurile pe care sper să le vedem imediat este că vom avea mai mult turism. În prezent nu sunt mulți turiști danezi care vin în Republica  Moldova, dar văd un mare potențial.

Știu că danezii iubesc vinul, cu adevărat iubesc vinul bun. Și văd un mare potențial pentru grupurile daneze care vin aici, bucurându-se de vin. Și, în timp ce se bucură de vin, vor aprecia și țara, vor vedea posibilitățile pe care le are. Și, când se întorc acasă, vor merge în supermarketurile lor locale și vor spune: de ce nu aveți pe rafturi acel minunat vin moldovenesc! Asta va începe să se întâmple. Vor începe să cumpere vin moldovenesc și treptat comerțul va crește. Nu doar comerțul cu vin, poate și cu alimente. Mai multe dintre fructele dumneavoastră sunt minunate.

Și veți importa, de asemenea, mai multe produse ale noastre, care sunt deja pe unele dintre rafturile dumneavoastră.

– Domnule ambasador, vă mulțumesc foarte mult pentru acest interviu.

– Cu plăcere.