Societate

Poșta Moldovei atenționează cetățenii să nu furnizeze date personale și să nu transfere sumele solicitate prin mesaje atribuite întreprinderii. Aceste SMS-uri conțin linkuri spre site-uri frauduloase, transmite IPN.

Întreprinderea de stat Poșta Moldovei precizează că niciodată  nu solicită prin mesaje date bancare și nu expediază SMS-uri de corectare a adreselor.

Persoanelor li se recomandă să blocheze numărul de telefon de la care au primit un astfel de mesaj. Iar în cazul în care au introdus datele bancare, să informeze imediat banca la care se deservesc pentru a bloca tranzacția.

Pentru verificarea informațiilor, persoanele pot contacta Serviciul Suport Clienți al Poștei Moldovei la numărul unic de telefon: 1310, la numărul de telefon fix: (022) 27-00-44 sau să expedieze un e-mail: [email protected].

Direcția generală mobilitate urbană a Consiliului Municipal Chișinău, în colaborare cu Ministerul Culturii, desfășoară scanarea topografică a străzii 31 August 1989, pe tronsonul dintre străzile Mitropolit Gavriil Bănulescu-Bodoni și Alexandr Pușkin.

„Referitor la situația segmentului de pe strada 31 August 1989, menționăm că schița de proiect pentru conservarea și valorificarea monumentului istoric este în faza de execuție de către „Chișinău Proiect”. Pentru o planificare eficientă a lucrărilor de restaurare și pentru a preveni deteriorarea monumentului sau a altor structuri valoroase din zonă, Direcția generală mobilitate urbană, împreună cu Ministerul Culturii, au inițiat scanarea topografică a acestei porțiuni”, a declarat pentru IPN Veronica Baltag, purtătorul de cuvânt al Direcției.

Consilierul pe probleme de patrimoniu al Ministerului Culturii a confirmat acțiunile desfășurate. „Astăzi am început lucrările de scanare a tronsonului de pe strada 31 August 1989. Vom reveni cu detalii suplimentare luni, după finalizarea acestor lucrări”, a precizat Roman Guneavîi pentru IPN.

Strada 31 August 1989 a intrat în reparație capitală la începutul lunii aprilie 2022, fiind redeschisă integral pentru circulație la sfârșitul anului 2023, cu excepția tronsonului dintre străzile Alexandr Pușkin și Mitropolit Gavriil Bănulescu-Bodoni. În timpul lucrărilor a fost descoperit un caldarâm vechi, datând din secolul al XIX-lea. Această descoperire a suscitat interesul autorităților și al specialiștilor în patrimoniu, determinând oprirea temporară a lucrărilor pentru evaluare și documentare istorică. Zona a fost conservată până la stabilirea unei soluții pentru valorificarea sa.

Inspectoratul General al Poliției  a declarat că nu confirmă, dar nici nu infirmă informațiile din baza de date, făcută publică de mai multe instituții de presă din Republica Moldova pe 25 octombrie, transmite IPN. 

Potrivit informațiilor făcute publice, baza de date conține numele persoanelor care ar fi fost implicate în scheme de cumpărare a voturilor la referendumul recent și în primul tur al alegerilor prezidențiale. 
 
„Cu referire la lista care conține o serie de nume și prenume ale unor persoane care ar fi simpatizanți/activiști/membri ai organizației criminale “ȘOR”, făcută publică astăzi, cu aluzii că aceasta ar fi răspândită sau divulgată de un reprezentant al unei instituții ale statului, Poliția nu confirmă, dar nici nu infirmă datele din listă, atât timp cât aceste informații nu au fost suprapuse cu cele deținute de organele de drept”, comentează IGP. 

Instituția a mai anunțat că respinge aluziile aduse la disensiunile dintre instituțiile judecătorești, de drept și cele de forță în procesul de documentare a unei organizații criminale: „Catalogăm acest fapt drept o tentativă de dezbinare instituțională, căreia Poliția nu îi va da curs”. 

Un bărbat din orașul Bender a căzut în tunelul liftului de la etajul trei. Incidentul a avut loc la întreprinderea de instruire și producție a Societății Orbilor „Maiak”. Bărbatul a fost transportat la spital, transmite IPN.

Ministerul transnistrean de interne precizează că ascensorul se deschide manual. Bărbatul a crezut că liftul a ajuns la etajul trei, a deschis ușa și, fără să se asigure, a pășit în gol.

Acesta a căzut pe acoperișul cabinei liftului, care era la parter. În ajutor i-au venit angajații unității de salvare, după care acesta a fost preluat de medici.

Mai multe instituții de presă din Republica Moldova au publicat vineri, 25 octombrie, un document amplu care dezvăluie detalii despre „rețeaua susținătorilor lui Ilan Șor”. Potrivit informațiilor făcute publice, aceste persoane ar fi fost implicate în scheme de cumpărare a voturilor la referendumul recent și în primul tur al alegerilor prezidențiale, transmite IPN. 

Documentul conține nume și date personale ale celor care ar fi participat la aceste acțiuni, sugerând o organizare bine pusă la punct, cu ramificații la nivel național.

Sursa scurgerii de informații este atribuită unui ofițer de poliție anonim. Portalul Nokta din autonomia găgăuză scrie că a primit informațiile de la o persoană care s-a prezentat drept ofițer de poliție. 

Acesta, scriu jurnaliștii portalului, explică și motivele pentru care a decis să facă publice informațiile personale ale activiștilor — lista conține, pe lângă nume, adrese de domiciliu, date de naștere și numere de telefon mobil — invocând în special „încercările de a discredita și submina munca poliției și a Serviciului de Informații și Securitate (SIS)”.

Baza de date a fost publicată și de jurnaliștii de la Nordnews. 

Poliția Republicii Moldova încă nu a comentat posibila scurgere de date și autenticitatea lor, însă toate acestea au loc în perioada când autoritățile investighează coruperea masivă a alegătorilor în primul tur al alegerilor și referendumului care au avut loc pe 20 octombrie. 

Joi, 24 octombrie, șeful poliției moldovene, Viorel Cernăuțeanu, a declarat că oamenii legii au descoperit o schemă de cumpărare de voturi de 39 de milioane de dolari în perioada septembrie-octombrie 2024, confirmată de 1,4 milioane de alerte SMS de la banca rusească Promsvyazbank. Cernăuțeanu presupune că banii au fost probabil distribuiți în numerar.

Traficul rutier pe strada Bucuriei din capitală va fi sistat la acest sfârșit de săptămână, din cauza lucrărilor de asfaltare. Transportul nu va circula pe tronsonul cuprins între străzile Henri Coandă și Mesager, sâmbătă între orele 09.00 și 20.00, iar duminică între orele 09.00 și 15.00, transmite IPN.

Primăria municipiului Chișinău precizează că măsura a fost luată în legătură cu necesitatea executării lucrărilor de restabilire a învelișului asfaltic pe strada Bucuriei. Iar conducătorii auto sunt îndemnați să ocolească zona respectivă.

Un bărbat de 34 ani din capitală riscă patru ani de închisoare pentru că ar fi furat, din scara blocurilor de locuit din sectorul Ciocana, câteva biciclete și le-ar fi vândut. Inspectoratul General al Poliției a anunțat că bărbatul a fost reținut și plasat în arest pentru 30 de zile, transmite IPN.

Oamenii legii au stabilit complicitatea bărbatului în comiterea a patru furturi. Suspectul intra în scara blocurilor de locuit pe timp de noapte. Prejudiciul material cauzat proprietarilor se ridică la suma de 28 600 de lei. Individul a comunicat poliției că bicicletele sustrase au fost deja vândute.

Polițiștii întreprind măsuri pentru a stabili complicitatea bărbatului în alte cazuri comise în Chișinău.

O femeie în vârstă 50 de ani a fost salvată, după ce fratele i-a donat o parte din ficat. Pacienta era diagnosticată cu hepatită de peste trei decenii, ajungând la stadiul terminal al cirozei hepatice, iar transplantul de ficat era unica soluție. Operația a fost efectuată la Spitalul Clinic Republican „Timofei Moșneaga”, transmite IPN.

Donatorul a devenit fratele ei mai mic, de 48 de ani. După realizarea analizelor de compatibilitate, acesta s-a dovedit compatibil cu sora sa, oferindu-i astfel șansa la o viață nouă. Ambii pacienți au fost externați peste o lună după operație și se află în etapa de recuperare, urmând protocoale stricte pentru a asigura o evoluție postoperatorie favorabilă.

„Este o zi fericită pentru noi – se externează o pacientă care a fost transplantată o lună în urmă. Ea era deja de 30 de ani bolnavă, fiind în stadiul terminal al cirozei hepatice. E clar că dacă nu făceam transplant, era numai o cale – calea cea rea. Fratele a fost foarte altruist, foarte bun și a donat o părticică din ficat. Operațiile acestea sunt cele mai complicate, de la donator viu, pentru că sunt două vieți omenești. Am efectuat toate investigațiile ca să nu existe riscuri la donator. La primitor, din păcate, tot timpul sunt riscuri”, a declarat Șeful catedrei chirurgie nr. 2, profesorul Adrian Hotineanu.

Intervenția chirurgicală, de o complexitate majoră, a durat aproximativ 12 ore și a fost posibilă datorită implicării coordonate a echipelor de chirurgi, anesteziști, asistenți medicali și personalului din Secția terapie intensivă chirurgie generală și toracică, precum și din Secția chirurgie hepato-bilio-pancreatică.

„Este foarte important procesul de anestezie, deoarece el include nu doar adormirea, dar și monitorizarea foarte minuțioasă a hemodinamicii, a funcțiilor pulmonare. Chirurgii au foarte mult de lucru, este o operație complicată. Avem zeci de doctori anesteziști care pot efectua anestezia transplant. Aceasta nu este efectuată de către un singur anestezist, dar doi-trei. Și avem deja două secții care posedă conduita post-operatorie la bolnavii post transplant”, a menționat șeful Clinicii anesteziologie și terapie intensivă, profesorul Victor Cojocaru.

Muzeul Național de Etnografie și Istorie Naturală celebrează 135 de ani de activitate, prin expoziția „Generații de muzeografi-fotografi în serviciul societății. Omagiu Muzeului la 135 de ani”. Expoziția este o mărturie vizuală a contribuției muzeografilor și fotografilor în documentarea tradițiilor și vieții rurale, transmite IPN.

Evenimentul a adunat prieteni și colaboratori ai muzeului, precum și reprezentanți ai autorităților din domeniul culturii, care au subliniat rolul esențial al instituției în protejarea și promovarea patrimoniului național.

Directorul Muzeului de Etnografie și Istorie Naturală, Petru Vicol, a explicat că, în cadrul expoziției aniversare, accentul a fost pus pe figurile remarcabile ale instituției, precum Franz și Albina Ostermann, care au imortalizat în imagini de arhivă obiecte etnografice și momente sociale din perioada interbelică, precum și etnograful Serghei Boboc, care în anii 1960-70 a fotografiat satele moldovenești, surprinzând „arhitectura tradițională și modul de viață rural, specific acelei perioade”. Potrivit directorului muzeului, „acele fotografii unice dezvăluie esența satelor de odinioară, o moștenire culturală care, din păcate, astăzi este aproape pierdută”.

Directorul Institului Cultural Român Chișinău, Monica Babuc, a evidențiat relațiile îndelungate ale ICR cu Muzeul Național de Etnografie și Istorie Naturală. „Această instituție are un rol fundamental în conservarea valorilor culturale românești și moldovenești, iar colaborarea noastră pentru includerea unor elemente culturale comune în Lista Reprezentativă a Patrimoniului Cultural Imaterial UNESCO confirmă impactul muzeului în context regional și internațional”, a menționat Monica Babuc.

Muzeul Național de Etnografie și Istorie Naturală a fost fondat în anul 1889, ca urmare a Expoziției Agricole și Industriale organizate de Zemstva Basarabiei. De atunci, instituția și-a extins treptat colecțiile și domeniile de cercetare, conservând circa 200.000 de obiecte. Clădirea muzeului, construită între 1903-1905 după proiectul arhitectului Vladimir Țîganco, este considerată monument de arhitectură de importanță națională. Expozițiile muzeistice permanente și temporare reflectă evoluția societății și a relației om-natură, precum și diversitatea patrimoniului cultural și natural al Republicii Moldova.

Expoziția aniversară rămâne deschisă publicului în următoarele luni, oferindu-le vizitatorilor oportunitatea de a descoperi valorile și istoria comunității rurale moldovenești, prin prisma fotografiilor arhivate în decursul celor peste o sută de ani de activitate muzeală.

Ofițerii Centrului Național Anticorupție au pornit în această dimineață percheziții în Chișinău, dar și în mai multe localități din Orhei, Rezina și Nisporeni. Informația a fost confirmată pentru IPN de către purtătorul de cuvânt al CNA, Angela Starinschi.

Acțiunile de urmărire penală se desfășoară în vederea documentării faptelor ilicite de corupere electorală și finanțare ilicită a partidelor politice săvârșite în interesul unui grup criminal organizat.

Actualizare /12:25/ Centrul Național Anticorupție precizează că perchezițiile au fost inițiate în legătură cu faptele de corupere electorală și finanțare ilicită a partidelor politice, săvârșite de persoane în interesul unui grup criminal organizat. Mai multe persoane ar fi acceptat și primit remunerații ilicite pentru susținerea unor formațiuni și persoane politice, participarea în calitate de organizatori și coordonatori la diverse acțiuni politice, dar și pentru compromiterea alegerilor președintelui Republicii Moldova și referendumului constituțional, acțiunile fiind executate în detrimentul principiilor statului de drept.

În urma perchezițiilor efectuate, au fost depistate multiple discuții pe aplicații mobile privind susținerea unor formațiuni și persoane politice în schimbul unor remunerații ilicite, dar și alte obiecte care demonstrează implicarea și participarea activă a unui grup de persoane la acțiunile de corupere electorală și finanțare ilicită a partidelor.