Economie

BNM a lansat materiale informative și educaționale despre cum să ne gestionăm bugetul, să ne creştem veniturile și să reducem cheltuielile. Publicațiile fac parte din cadrul unei campanii naționale de educație financiară, desfășurată de Banca Naţională a Moldovei și Centrul analitic independent „Expert-Grup”, transmite IPN.

Potrivit specialiștilor ,bugetul personal îndeplinește două funcții. Cea de planificare ne permite să ne programăm și să observăm obiectivele financiare, iat funcția de control este cea care ne arată cât, pe ce și când am cheltuit banii. Bugetul poate fi de trei tipuri: deficitar, echilibrat și excedentar. Bugetul este deficitar când cheltuim mai mult decât suma venitului, echilibrat este atunci când cheltuim în egală măsură cu venitul și excedentar când cheltuim mai puțin decât suma venitului.

Experții consideră normal să avem buget deficitar, însă doar pentru o scurtă perioadă de timp, de exemplu dacă strângem bani și cumpărăm o mașină, în schimb ne avertizează că este periculos dacă deficitul este persistent, pentru că putem rămâne fără economii și chiar cu datorii.

Pentru a avea un buget excedentar sau echilibrat, trebuie să ținem cont de evidența veniturilor și cheltuielilor, maximizarea veniturilor și optimizarea cheltuielilor, planificarea atingerii obiectivelor noastre financiare.

Specialiștii împart veniturile în stabile, temporare și ocazionale. Veniturile stabile sunt salariul, bursa sau dobânda. Veniturile temporare sunt munca sezonieră sau participarea la un proiect. Veniturile ocazionale sunt sub formă de cadouri sau premii.

Veniturile le putem crește prin a învăța o limbă străină sau un limbaj de programare. Pentru a ne optimiza cheltuielile, reducem prima data cheltuielile care sunt opționale și le raționalizăm pe cele care sunt obligatorii. Cheltuielile opționale sunt cele ce intră, de exemplu, în categoria „vicii”. Planificarea financiară este atunci când economisim într-o perioadă unde avem un surplus din venit pentru o perioadă când vom avea mai multe cheltuieli. Astfel ne vom putea atinge obiectivele financiare pe termen scurt, mediu și lung, afirmă experții.

Potrivit BNM, este recomandat din veniturile stabile să se pună deoparte o anumită pondere pentru a atinge obiectivele financiare. Veniturile ocazionale le putem aloca pentru obiectivul prioritar. Important este să nu lăsăm banii să își piardă valoarea datorită inflației și să îi investim.

Materialele vor fi publicate pe platformele de comunicare ale Băncii Naţionale şi „Expert-Group” în zilele de marţi şi vineri, în următoarele săptămâni.

Guvernul a aprobat programul „Prima casă Plus”. Valoarea maximă a locuințelor procurate prin program se majorează de la 1 milion până la 2,5 milioane de lei, transmite IPN.

Solicitantul nu mai trebuie să fie angajat în Republica Moldova. Astfel, vor putea aplica la program și persoanele care nu au statut de angajat, precum liber profesioniștii, avocații, executorii judecătorești, mediatorii, taximetriștii etc., dar și persoane din diasporă.

Noile prevederi majorează perioada maximă a creditului de la 25 la 30 de ani. Cota de garantare a creditelor solicitate pentru locuințele din afara municipiului Chișinău va fi de 50%, 65% sau 70%, în funcție de localitate, durata de exploatare și statutul locuinței.

Proiectul mai prevede posibilitatea de refinanțare a creditului ipotecar contractat mai devreme în cadrul programului. Beneficiarii vor avea dreptul să-și schimbe banca creditoare prin refinanțarea creditului, în cazul unor condiții mai avantajoase.

Persoanele care dețin locuințe cu o suprafață locuibilă de până la 50 de metri pătrați pot aplica repetat la program.

Circa 55 de milioane de dolari vor fi investiți, în următorii cinci ani, în eficiența energetică a clădirilor publice din Republica Moldova, în modernizarea sistemului de alimentare cu energie termică și în măsuri de răspuns la situații de urgență. Guvernul a aprobat astăzi proiectul de lege pentru ratificarea Acordului de împrumut dintre Republica Moldova și Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare pentru implementarea Proiectului „Tranziție durabilă prin eficiență energetică în Moldova”, transmite IPN.

Potrivit ministrului energiei, Victor Parlicov, în cadrul acestui proiect, 46 de școli din întreaga țară vor fi izolate termic. Vor fi înlocuite ferestrele și ușile, vor fi modernizate sistemele de încălzire și iluminat. De asemenea, vor fi instalate pompe de căldură și panouri fotovoltaice pentru a spori eficiența energetică și a reduce emisiile de carbon.

Proiectul mai prevede și instalarea a aproximativ 350 de puncte termice individuale și reconfigurarea rețelei de alimentare cu energie termică din sistemul centralizat.

Se estimează că lucrările care se vor efectua vor conduce la o reducere de până la 65% a consumului de energie în clădirile vizate. „Prin măsurile prevăzute, vom contribui la economii semnificative de resurse energetice, dar și la îmbunătățirea condițiilor de studiu pentru mii de elevi”, a menționat ministrul.

Proiectul „Tranziția durabilă către eficiența energetică în Moldova” are un buget total de 54,5 milioane de dolari SUA, dintre care 50 de milioane este suma împrumutului de la BIRD, iar 4,5 milioane este grantul oferite de Fondul Fiduciar Multidonator „Moldova – Dezvoltare, Reziliență și Oportunități pentru Bunăstare.

Proiectul se va desfășura între anii 2024 și 2029 și va fi gestionat de Unitatea Consolidată pentru Implementarea și Monitorizarea Proiectelor în domeniul Energeticii.

Uniunea Europeană a făcut un pas esențial în susținerea dezvoltării Republicii Moldova, aprobând recent un pachet financiar în valoare de 1,8 miliarde de euro. Acest plan de creștere economică este parte dintr-un proiect amplu, destinat accelerării procesului de aderare a Moldovei la UE, întăririi capacității sale de a implementa reforme esențiale și stimulării economiei naționale. IPN explică ce presupune acest plan și cum pot fi cheltuiți banii. 

Ce reprezintă Planul de Creștere Economică pentru Republica Moldova?

Planul de Creștere Economică pentru Republica Moldova, valabil pentru perioada 2025-2027, marchează cel mai important suport economic oferit de UE de la independența țării. Acesta se axează pe trei piloni principali:

– Îmbunătățirea infrastructurii și creșterea asistenței financiare;

– Integrarea în Piața Unică a UE;

– Implementarea reformelor socioeconomice fundamentale.

Care este contextul acestei decizii și ce impact va avea asupra țării?

Sprijinul UE vine într-un moment decisiv pentru Moldova, când țara își intensifică eforturile de a se alinia la standardele și valorile Uniunii Europene. Prin acest pachet financiar, UE nu doar oferă ajutor concret, ci reafirmă angajamentul său față de viitorul european al Moldovei. 

Ursula von der Leyen, președintele Comisiei Europene, a subliniat că acest pachet poate „dubla dimensiunea economiei Moldovei în următorul deceniu”, investind în locuri de muncă, infrastructură și servicii. Josep Borrell, Înaltul Reprezentant pentru Afaceri Externe și Politică de Securitate, a adăugat că Planul recunoaște „progresul impresionant” al Moldovei pe calea europeană, consolidând securitatea, pacea și prosperitatea țării.

Care sunt pilonii strategici ai Planului de Creștere Economică?

1. Îmbunătățirea infrastructurii și creșterea asistenței financiare

Această componentă vizează susținerea unor reforme structurale necesare și modernizarea infrastructurii naționale. Fondurile vor fi alocate construcției și îmbunătățirii infrastructurii de transport (drumuri, poduri, căi ferate), precum și pentru sectorul sănătății, prin construirea a două noi spitale în Cahul și Bălți. De asemenea, securitatea energetică va fi consolidată prin noi interconexiuni cu rețeaua electrică europeană, reducând dependența de surse externe instabile.

2. Integrarea în Piața Unică a Uniunii Europene

Al doilea pilon se axează pe integrarea treptată a Moldovei în Piața Unică a UE, facilitând comerțul, creșterea exporturilor și accesul la piața digitală europeană. Prin aderarea la Spațiul Unic de Plăți în Euro (SEPA) și eliminarea taxelor de roaming, cetățenii și companiile moldovenești vor beneficia de tranzacții financiare mai simple și costuri mai reduse pentru servicii de telecomunicații.

3. Reformele socioeconomice fundamentale

Acest pilon vizează implementarea unor reforme esențiale pentru transformarea Moldovei într-o economie competitivă, aliniată valorilor și standardelor europene. Investițiile vor sprijini tranziția ecologică, atragerea de capital străin și dezvoltarea întreprinderilor mici și mijlocii (IMM-uri), contribuind la o creștere economică sustenabilă.

Care sunt beneficiile economice și sociale pe termen lung?

Planul de Creștere Economică aprobat de UE va avea un impact semnificativ asupra economiei și societății Moldovei. Se estimează că economia Moldovei ar putea să-și dubleze dimensiunea în următorii zece ani, cu o creștere semnificativă a nivelului de trai. 

De asemenea, până la 100.000 de noi locuri de muncă vor fi create, iar peste 25.000 de IMM-uri vor beneficia direct de suport financiar. Reforme și investiții strategice vor contribui la modernizarea infrastructurii și la crearea unor noi locuri în grădinițe, precum și la îmbunătățirea accesului la servicii medicale.

Cum arată rezultatele Planului în cifre?

Până la sfârșitul anului 2027, Planul de Creștere Economică vizează următoarele rezultate:

– Crearea a 100.000 de locuri de muncă;

– Susținerea a cel puțin 25.000 de întreprinderi mici;

– Modernizarea infrastructurii rutiere, inclusiv a centurii Chișinăului și a drumului Odesa-Chișinău-Iași;

– Conectarea Moldovei la rețeaua electrică a UE;

– Acordarea a 40.000 de eco-vouchere pentru achiziția de electrocasnice eficiente energetic;

– Acces la apă potabilă și servicii de salubrizare pentru 1,5 milioane de oameni;

-Construirea și echiparea a două noi spitale în Cahul și Bălți;

– Crearea a 5.000 de locuri noi în grădinițe.

Ce înseamnă acest Plan pentru viitorul Republicii Moldova?

Planul de Creștere Economică al UE reprezintă un moment istoric pentru Republica Moldova și marchează un nou capitol în procesul de aderare la Uniunea Europeană. Prin acest pachet financiar de 1,8 miliarde de euro, UE demonstrează sprijinul său ferm pentru viitorul european al Moldovei, facilitând reformele critice și deschizând calea pentru integrarea economică și socială a țării.

Moldova continuă dezvoltarea economiei de piață, pentru ca mai multe companii și mai mulți cetățeni din țară să poată accesa oportunitățile de pe piața europeană. Este mesajul lansat de reprezentanții Guvernului de la Chișinău celor de la Bruxelles, în cadrul unei reuniuni bilaterale, organizate luni pe tema „Criteriul economic, etapă importantă în parcursul țării către integrarea europeană”, transmite IPN.

Potrivit unui comunicat de presă al Ministerului Dezvoltării Economice și Digitalizării, responsabili de la câteva instituții publice din Moldova au abordat împreună cu cei europeni modul și principiile după care funcționează piața de produse, cea financiară și piața forței de muncă.

Vicepremierul moldovean pentru integrare europeană, Cristina Gherasimov, a dat asigurări că autoritățile de la Chișinău își propun să construiască „o economie de piață funcțională, ceea ce reprezintă unul dintre criteriile de la Copenhaga”. Gherasimov a amintit despre noul plan de creștere economică, pentru care țara noastră a primit, săptămâna trecută, sprijin financiar european. „Acest plan va contribui semnificativ la dezvoltarea economică a țării noastre, la îmbunătățirea standardelor de viață și la integrarea noastră în Uniunea Europeană”, a declarat vicepremierul de la Chișinău.”

Participanții au mai abordat capacitățile de a face față presiunii concurențiale și forțelor pieței din Uniunea Europeană. Secretarul de stat de la Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării, Veronica Arpintin, a recunoscut că în Republica Moldova “trebuie să investim în infrastructură, educație, guvernanță, precum și să atragem investiții externe, astfel încât să creăm o piață competitivă și dinamică”. Demnitarul de la Chișinău a adăugat că doar „atunci când forța noastră de muncă va avea parte de o educație mai bună, va putea migra spre domenii inovatoare, care vor putea integra Moldova în piețele regionale”.

Reuniunea bilaterală de la Bruxelles este „un exercițiu de screening bilateral, un pas important în cadrul negocierilor pentru integrarea europeană a Republicii Moldova, evidențiind angajamentele ferme de reforme din partea Moldovei și sprijinul continuu din partea Uniunii Europene”, se arată în comunicatul Ministerului Dezvoltării Economice și Digitalizării.

Trei expoziții agricole se desfășoară la Chișinău de joi până duminică. „Moldagrotech”, „Farmer” și târgul „Toamna de Aur” sunt găzduite de Centrul Internațional de Expoziții „Moldexpo” , transmite IPN.

„În acest an vom avea trei evenimente în unu. Nu va fi doar o expoziție cu conținut vizual. Avem sprijinul ministerului agriculturii, care are grijă să realizeze un plan important de afaceri”, a declarat directorul „Moldexpo”, Zinaida Popa. Programul va începe cu „Ora Ministerului”, în cadrul căreia Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare (MAIA) va organiza și va asigura un schimb de experiență, instruire și networking pentru vizitatori.

„Ne dorim o expoziție interactivă, în care oamenii ministerului dialoghează cu agricultorii. Să nu ne rezumăm doar la o expoziție de tehnică. De aceea am extins „Ora Ministrului” la „Ora Ministerului”. Vrem să construim o punte de dialog între noi și agricultori. Vom răspunde la întrebările agricultorilor, vom discuta despre măsurile de subvenționare, despre ce urmează să schimbăm în 2025. Va fi organizat un show cu drone și conferințe cu noile tehnologii. De asemenea, Universitatea Tehnică va veni cu o conferință „Agrogenerația” și va prezenta proiectele noi asupra cărora lucrează”, a declarat ministrul MAIA, Vladimir Bolea.

Potrivit organizatorilor, „Moldagrotech” este un eveniment unic, care prezintă tehnică agricolă de ultimă generație, echipamente moderne și tehnologii eficiente pentru îmbunătățirea productivității agricole, aduce împreună liderii din industrie și prezintă cele mai revoluționare soluții cu scopul transformării afacerilor agricole din Moldova!

Gazdele evenimentului, cu o tradiție de peste patru decenii, promit că „Farmer” va fi un adevărat hub de inovații în sectorul zootehnic, agricultură ecologică, procesarea produselor și multe altele. Producătorii vor expune produse artizanale, utilaje specializate, dar și soluții sustenabile pentru afaceri rurale.

La târgul „Toamna de Aur” se vor vinde produse agricole autohtone proaspete , de la fructe și legume de sezon, până la delicatese artizanale.

Scopul organizatorilor este de a atrage la cele trei evenimente mii de vizitatori din țară și străinătate, oferind atât ocazii de networking pentru profesioniști, cât și o platformă pentru schimbul de cunoștințe și idei noi în sectorul agroindustrial.

Serviciul Vamal a încasat la bugetul de stat, în nouă luni ale anului curent, 27,84 miliarde de lei, ceea ce constituie 74% din sarcina bugetară anuală, transmite IPN.

Ponderea cea mai mare în structura plăților o are TVA – 66,4% sau peste 18,4 miliarde de lei. Din accize la import s-au încasat peste 7,5 miliarde de lei sau 27% din plățile percepute la bugetul de stat, iar din taxa vamală – 1,7 miliarde de lei, ceea ce reprezintă 6,3%.

Produsele petroliere importate au alcătuit 39% din totalul accizelor percepute (2,9 miliarde de lei), iar produsele de tutun – 36,1% (2,7 miliarde de lei). Mijloacele de transport importate au adus în bugetul de stat 9,1% din totalul accizelor percepute (1,4 miliarde de lei).

Din accizele la berea importată s-au acumulat 85,03 milioane de lei (1,1% din totalul accizelor percepute). Iar importul de rachiu, lichior, divin și alte băuturi a adus în buget 135 de milioane de lei (1,8% din totalul accizelor percepute).

Populația municipiului Chișinău reprezintă peste 27% din populația țării. Totodată, 60% din valoarea Produsului Intern Brut este realizat în Chișinău, iar 55% din toată producția industrială a țării, de asemenea, este concentrată în capitală. Veaceslav Ioniță, expert în politici economice la Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale „Viitorul”, menționează că diferența PIB dintre Chișinău și restul țării este de patru ori și aceasta se accentuează în fiecare an, transmite IPN.

„În afară de municipiul Chișinău, oameni angajați în sectorul real al economiei nu prea sunt. Doar 40% în afara Chișinăului. 60% sunt aici concentrați. În Chișinău sunt de 2,4 ori mai mulți salariați decât media pe republică. Șansa unui moldovean de a se angaja în Chișinău este mai mare decât în oricare altă parte a țării”, a remarcat expertul.

Vorbind despre cifra de afaceri a întreprinderilor din Chișinău, Veaceslav Ioniță a spus că în acest an, probabil, se va apropia de 500 de miliarde de lei. „Media cifrei de afaceri pe cap de locuitori este de 6 ori mai mare în Chișinău decât în restul țării”, a spus expertul.

Cât despre populația municipiului, Veaceslav Ioniță a menționat că în 2024 estimativ va atinge cifra de 665 de mii de persoane sau 27,5% din populația țării. „Vorbim de populația care este înregistrată oficial că locuiește în Chișinău. În municipiu sunt încă mulți alții care nu au reședință, dar învață și lucrează aici. Are și Chișinăul migrație, însă, spre deosebire de alte localități, în capitală migrația externă este compensată de migrația internă. Pleacă și din Chișinău, în special tinerii, dar vin foarte mulți, în special tineri, din alte orașe și sate ale țării. În 2-3 ani, în Chișinău va fi 30% din populația țării. Unul din trei cetățeni ai Republicii Moldova va fi în capitală”, a spus expertul.

Veaceslav Ioniță a mai declarat că municipiul Chișinău este cu câțiva ani mai tânăr decât restul țării. „Satele noastre sunt bătrâne, orașele la mijloc, iar municipiul Chișinău – tânăr”. Cu referire la sectorul locativ, economistul a spus că din 10 metri pătrați care se construiesc în prezent în Republica Moldova, 7 metri sunt în Chișinău, iar 3 metri – în restul țării.

De Ziua Națională a Vinului, în Piața Marii Adunări Naționale au fost peste 150 000 de vizitatori și s-au vândut peste 120 000 de sticle de vin. Evenimentul a întrunit 98 de vinificatori din toată țara, transmite IPN cu referire la raportul publicat de Oficiul Național al Viei și Vinului (ONVV).

Potrivit ONVV, cu ajutorul carnetelor de degustare, pe care vizitatorii le-au achiziționat, au fost efectuate 50.323 de degustări, dintre care 18 794 – de vin alb, 15 903 – de vin roșu, 5 938 – de vin rosé, 8 107 – de spumant și 1 581 degustări de divin.

Ediția din acest an a sărbătorii s-a desfășurat cu sloganul “Vinul nostru uimitor de bun” și a atras vizitatori din România, SUA, Cehia, Polonia, Suedia, Ucraina, Belarus, Letonia, Turcia, Italia, Franța, Elveția, China, Africa de Sud, Irlanda, Marea Britanie, Insulele Caraibe, India, Japonia și alte țări.