Dezbateri IPN

Alexandr Stoianoglo, în calitate de președinte al Republicii Moldova, va milita pentru o politică externă echilibrată și echidistantă. Declarația a fost făcută de reprezentantul candidatului Alexandr Stoianoglo, Adrian Albu, în cadrul dezbaterii electorale organizată de Agenția de presă IPN. Potrivit lui Albu, Alexandr Stoianoglo va fi un președinte al întregului popor, care nu va diviza societatea pe criteriul preferințelor politice sau geopolitice. Cu referire la războiul din Ucraina, Albu a punctat că Stoianoglo condamnă vehement orice război.

Reprezentantul candidatului Alexandr Stoianoglo a explicat în cadrul dezbaterilor electorale că Stoianoglo va fi un președinte al dreptății și supremației legii, un președinte care va negocia cu toate statele lumii doar prin prisma intereselor cetățenilor Republicii Moldova.

„Pe domeniul politicii externe domnul Stoianoglo s-a expus foarte clar. Republica Moldova este un stat geografic amplasat astfel încât nouă ne este sortit să avem relații bune cu toți. Noi trebuie să fim un stat primitor, prielnic, să avem o politică echidistantă, echilibrată, toate acțiunile pe care le avem pe plan internațional să fie în interesul cetățenilor noștri. Trebuie să fim contra celor care au dorința de a face imixtiuni în politica internă a țării noastre și să le spunem tranșant când depășesc limitele bunului simț și chiar tratatele internaționale care ne spun clar că orice stat nu are dreptul să facă imixtiune în treburile interne ale altor state”, a spus reprezentantul candidatului Alexandr Stoianoglo, Adrian Albu.

Potrivit lui Adrian Albu, în calitate de președinte, Alexandr Stoianoglo va construi relații bune atât cu statele europene, cât și cu țările CSI pentru a asigura piețe de desfacere și schimb de bune practici.

„Domnul Stoianoglo s-a exprimat clar că nu are nicio problemă cu niciunul dintre blocurile economice care ne înconjoară, nici cel din CSI, nici cel din Uniunea Europeană. Noi trebuie să aducem cele mai bune practici din ambele părți. În UE sunt multe tehnologii avansate, experți calificați care ar putea să ne consilieze să facem calitate, inclusiv în agricultură, nu să închidem Universitatea Agrară, așa cum au făcut cei din guvernarea actuală. Cu referire la războiul din Ucraina, noi condamnăm orice război, în orice parte a lumii. Noi suntem pentru pace”, a mai spus Adrian Albu.

Adrian Albu a punctat că PSRM nu agreează ideea organizării unui referendum privind introducerea vectorului european în Constituție, menționând că un astfel de exercițiu are menirea doar de a asigura capital politic concurentului electoral Maia Sandu.

„Noi nu comentăm referendumul pentru că nu suntem înregistrați în calitate de candidați la referendum, dar ambasadorul Janis Majeiks a răspuns în locul nostru. El a spus clar că acest referendum nu contează deloc, pentru că negocierile încă nu au loc. Acum referendumul este folosit în calitate de instrument politic pentru a ridica scorul procentual al actualului președinte care consideră că astfel va putea minți din nou diaspora și lumea” a explicat reprezentantul candidatului Alexandr Stoianoglo.

Ciclul de dezbateri cu genericul „Analizăm cererea și ofertele electorale” este realizat de către agenția de presă IPN, în perioada 08-10 octombrie 2024 cu sprijinul German Marshall Fund (SUA) și al Uniunii Europene.

La dezbaterea a treia, programată pentru joi, 10 octombrie sunt așteptați: Vasile Tarlev, desemnat de formațiunea politică „Partidul pentru Viitorul Moldovei”, Ion Chicu, desemnat de Partidul Dezvoltării şi Consolidării Moldovei, și Octavian Țîcu, candidatul blocului electoral „Împreună”.

Președintele Andrei Năstase va fi garantul integrității teritoriale, suveranității și neutralității țării, atât timp cât Constituția prevede statut de neutralitate, dacă va fi ales pe data de 20 octombrie 2024. Declarația a fost făcută de candidatul independent la funcția de șef al statului, Andrei Năstase, în cadrul dezbaterii electorale organizată de Agenția de presă IPN. Andrei Năstase a punctat că în calitate de președinte va veni cu mai multe inițiative legislative menite să crească nivelul de trai al cetățenilor și să stopeze fenomenul depopulării.

Candidatul independent Andrei Năstase a menționat că în calitate de președinte de țară va folosi instrumentul inițiativei legislative pentru a crește nivelul de trai al cetățenilor și pentru a asigura o justiție liberă și echitabilă. Andrei Năstase spune că una dintre prerogativele șefului statului, garantate de Constituție, este dreptul la inițiativă legislativă. Andrei Năstase spune că dacă va deveni președinte, va propune Parlamentului soluții clare de dezvoltare economică și protecție socială.

„Am un program electoral bazat pe realități, țintit către oameni, menit să asigure ordine, dreptate, bunăstare, prin prisma tuturor prerogativelor pe care le oferă președintelui Constituția. Constituția obligă președintele să fie cel care garantează integritatea teritorială, suveranitatea, independența. În ultima perioadă am văzut că atât fostul președinte Dodon, cât și actuala președintă Sandu au clacat la acest capitol. Constituția oferă președintelui mai multe posibilități și una dintre ele este inițiativa legislativă. Bineînțeles, președintele nu se poate erija în funcția de premier sau ministru, ocupând toate funcțiile din Guvern, așa cum o face în ultimul timp președintele nostru, atunci când este ceva de arătat. Când ceva nu merge, nu este de competența domniei sale. Cel mai important instrument pentru președinte rămâne inițiativa legislativă prin prisma căreia poți veni către Parlament cu cele mai bune soluții”, a spus candidatul la funcția de președinte al Republicii Moldova, Andrei Năstase.

Andrei Năstase spune că în calitate de președinte va respecta statutul de neutralitate al Republicii Moldova, prevăzut în Constituție. Candidatul independent spune că dacă poporul va decide schimbarea acestui articol din Legea Supremă și apartenența țării la un bloc militar, se va conforma deciziei cetățenilor.

„Actualul președinte a avut un suport popular foarte consistent în 2020, din păcate, a dezamăgit, m-a dezamăgit pe mine, care am susținut-o și a dezamăgit și diaspora. Este adevărat că președintele este și comandantul suprem. Dar eu voi lăsa pe seama militarilor să facă militărie, eu voi face ceea ce știu eu mai bine, stat de drept, supremația legii, dreptate și bunăstare pentru oameni. Voi fi garantul integrității teritoriale, suveranității și neutralității țării, atât timp cât Constituția prevede acest lucru. Dacă poporul nostru va decide într-o zi altceva, eu mă voi conforma voinței populare”, a mai spus Andrei Năstase.

Andrei Năstase spune că în calitate de președinte va veni cu inițiative de sprijin a populației, printre care introducerea în Constituție a unui plafon minim al pensiei. Pretendentul la șefia țării spune că dacă Parlamentul va respinge inițiativele venite de la Președinție, șeful statului poate dizolva Legislativul și anunța alegeri anticipare.

„Eu am ieșit în stradă când se furau miliardele și am reușit să debarcăm un regim. Dacă voi ajunge președinte, prioritate pentru mine va fi ca acei care se află astăzi în Parlament să muncească în interesul cetățenilor. Dacă în primele luni de activitate a mea în calitate de președinte nu vor da curs inițiativelor mele de modificare a Constituției, în special fiind vorba de articolul 47 ce vizează pensiile, ca să nu avem o pensie mai mică de 5000 de lei…. dacă nu vor da curs inițiativei de alocare pentru copiii noștri până la 18 ani a cel puțin 1000 de lei și copiilor de până la 3 ani a cel puțin 3000 de lei,… dacă nu vor da curs inițiativei de reducere a numărului deputaților până la 61, conform voinței populare din 2019,… dacă nu vor munci pentru țară și pentru oameni, vor trebui să plece și eu am toată capacitatea care va duce la dizolvarea acestui Parlament. Să nu îndrăznească vreun Grosu, vreun Alaiba să se opună unui președinte ales cu un vot masiv al populației”, a punctat candidatul independent, Andrei Năstase.

Ciclul de dezbateri cu genericul „Analizăm cererea și ofertele electorale” este realizat de către agenția de presă IPN, în perioada 08-10 octombrie 2024, cu sprijinul German Marshall Fund (SUA) și al Uniunii Europene.

La dezbaterea a treia, programată pentru joi, 10 octombrie sunt așteptați: Vasile Tarlev, desemnat de formațiunea politică „Partidul pentru Viitorul Moldovei”, Ion Chicu, desemnat de Partidul Dezvoltării şi Consolidării Moldovei, și Octavian Țîcu, candidatul blocului electoral „Împreună”.

Pensionarii din Republica Moldova și persoanele cu dizabilități vor beneficia lunar de un tichet alimentar în valoare de 1500 de lei. Asigurările sunt date de candidata la funcția de președintă a Republicii Moldova, Natalia Morari. În cadrul unui interviu realizat de Agenția de presă IPN, pretendenta la șefia țării a explicat că inițiativa va stimula și creșterea economică prin majorarea cererii pentru produsele autohtone.

Candidata la șefia țării, Natalia Morari, și-a prezentat oferta electorală pentru alegerile prezidențiale din 20 octombrie, menționând că problemele cele mai mari cu care se confruntă Republica Moldova sunt sărăcia și depopularea. Potrivit candidatei, ambele fenomene sunt generate de subdezvoltarea economică a țării.

„Pe lângă sărăcie, pe primul loc aș plasa problema depopulării. Oriunde mergem, în mare parte, vedem lume vârstnică. Sărăcia derivă de aici. Dacă analizăm datele statistice, vedem că în ultimii trei ani au plecat 230 de mii de oameni cu vârsta cuprinsă între 18-45 de ani. Sunt oameni fie în proces de creare a familiilor, fie deja și-au creat familii, au copii și pleacă din Republica Moldova. În străinătate ei se angajează, își deschid afaceri, își cumpără apartamente, case, acolo plătesc impozite. Astfel ei hrănesc economiile altor state. De aceea rămânem atât de săraci aici”, a spus candidata la funcția de președintă a Republicii Moldova, Natalia Morari.

Natalia Morari a explicat că pentru a determina creșterea economică a țării, președintele va desemna un premier competent și un cabinet de miniștri profesionist. Obiectivele de bază ale Executivului vizând programele de dezvoltare economică.

„Soluții sunt multe și toate derivă din economie. Concentrarea statului și a președintelui țării trebuie să fie pe dezvoltarea economică. Șeful statului numește candidatul la funcția de prim-ministru, premierul fiind responsabil de tot ce înseamnă politica economică și planul de dezvoltare a țării. Eu voi insista ca toată agenda parlamentului, guvernului să fie despre problemele oamenilor, nu problemele fake inventate, ci despre problemele oamenilor”, a mai spus pretendenta la șefia țării.

Potrivit Nataliei Morari, cele mai defavorizate categorii ale populației vor fi susținute de stat prin acordarea unor tichete valabile doar pentru procurarea produselor alimentare locale. Natalia Morari spune că inițiativa va stimula producătorii autohtoni să-și majoreze capacitatea de producere, astfel crescând și valoarea impozitelor achitate la stat.

„Cum putem să ajutăm cel mai mare grup social-vulnerabil din Republica Moldova, pensionarii și persoanele cu dizabilități? Una dintre inițiativele legislative va fi introducerea tichetelor alimentare pentru fiecare pensionar de 1500 de lei pe lună. De unde bani? Bani vom lua din stimularea producătorilor autohtoni. Fiecare pensionar va putea cumpăra cu acest tichet alimentar doar produse autohtone. Asta înseamnă că producătorii locali, care sunt prezenți pe rafturile magazinelor, vor avea o cerere mai mare, vor produce mai mult și vor plăti mai multe impozite. Iar banii din impozite îi redirecționăm pentru pensionari” a explicat Natalia Morari.

Interviul cu candidata la funcția de președintă, Natalia Morari, a fost realizat în locul primei ediții de dezbateri electorale cu candidații la funcția de președinte al Republicii Moldova, la care urmau să participe și candidatele independente Victoria Furtuna și Irina Vlah, dar care nu au răspuns invitației, chiar dacă anterior au acceptat să participe la tragerea la sorți de săptămâna trecută pentru stabilirea componențelor dezbaterilor electorale pe platforma IPN.

Ciclul de dezbateri cu genericul „Analizăm cererea și ofertele electorale” este realizat de către agenția de presă IPN, în perioada 08-10 octombrie 2024 cu sprijinul German Marshall Fund (SUA) și al Uniunii Europene.

La dezbaterea a doua, programată pentru miercuri, 9 octombrie sunt așteptați: – Andrei Năstase, candidat independent; Tudor Ulianovschi, candidat independent și Alexandr Stoianoglo, candidat din partea Partidului Politic Partidul Socialiștilor din Republica Moldova.

Care au fost scopurile, interne și externe, ale creării fostei Republici Autonome Sovietice Socialiste Moldovenești (RASSM) de la înființarea căreia se îndeplinesc în curând 100 de ni? Care au fost condițiile de existență a oamenilor din acel teritoriu? Ce moștenire a lăsat fosta autonomie pentru actuala Republică Moldova, inclusiv regiunea transnistreană controlată de mai mult timp de către un regim separatist? Despre aceste și aste aspecte ale temei au discutat participanții la dezbaterea publică „100 de ani sub semnul RASSM”, organizată de Agenția de presă IPN.

Igor Boțan, expertul permanent al proiectului, a legat faptul constituirii RASSM de interesele URSS, promovate pe plan internaționale, care nu recunoștea unirea Basarabiei cu România din 1918. „Trebuie să punem un accent deosebit pe faptul că în ajunul negocierilor sovieto-române de la Viena privind statutul Basarabiei, a fost creată Republica Autonomă Sovietică Socialistă Moldovenească printr-o rezoluție a Comitetului Executiv Central al RSS al Ucrainei din 12 octombrie 1924. Este important sa vedem de ce a fost creata aceasta republica autonoma moldovenească pe teritoriul Ucrainei. Potrivit ziarului Odesskie Izvestia, „toți moldovenii basarabeni, adică cei de pe partea dreapta a Nistrului, asupriți, privesc republica autonomă ca pe un far care răspândește lumina libertății”, afirmă expertul.

Igor Boțan a remarcat că cercetătorii, inclusiv din Federația Rusă, consideră că „această Republică Socialistă Sovietică Autonomă Moldovenească a fost creată pentru a înainta pretenții ulterioare României și pentru a-și impune punctul de vedere privind problema națională, având în vedere presupusa Revoluție Mondială, dar și ca mijloc de influență a Uniunii Sovietice asupra Occidentului. Numărul populației moldovenești din teritoriile care au devenit parte a MASSR nu a depășit o treime din populația autonomiei, iar influența moldovenească în regiune pe toată durata existenței statalității moldovenești a fost slabă”, a spus el

În același context, Anatol Țăranu, doctor în istorie, comentator politic; a menționat că „regimul bolșevic din Uniunea Sovietică niciodată nu a recunoscut apartenența Basarabiei la România, iar la Conferința de la Viena s-a încercat să fie promovată și mai departe această idee de apartenență a Basarabiei la Uniunea Sovietică. Sovieticii au venit cu ideea unui referendum, care trebuia să fie desfășurat în Basarabia, in ceea ce privește apartenența la un stat sau altul. România categoric a negat referendumului, din simplul motiv că pentru români, pentru Regatul român, Basarabia era pământ românesc și nu putea fi pus în discuție sub nicio formă”, a menționat Anatol Țăranu.

Potrivit lui, s-au confruntat două tendințe conceptuale referitoare la această autonomie. „Prima era așa-numita concepție românizatoare, sugerată de imigranții comuniști români, stabiliți în URSS, care considerau că Basarabia trebuie să fie sovietică, socialistă, dar pentru dânșii moldovenii reprezentau parte a poporului român, inclusiv, considerau că și Transnistria era populată de români. Pentru ei crearea autonomiei nu însemna decât un declanșator al sovietizării Basarabiei și mai departe a României”, a spus istoricul.

„Al doilea curent, moldovenizator, se axa pe ideea că moldovenii reprezintă o etnie distinctă în raport cu România. În ultimă instanță, la crearea RASSM ,a triumfat conceptul moldovenizator si RASSM a fost creată pe baza conceptului moldovenizator, în detrimentul celui românizator.” a concluzionat Anatol Țăranu.

La rândul său, Alexandru Postica, președintele Asociației Foștilor Deportați și Deținuți Politici din Moldova, a scos în evidență fenomenul Marii Terori, produsa in anii 37-38, in Uniunea Sovietică, inclusiv în autonomia moldovenească, care a dus la zeci si sute de mii de victime omenești.

„Anul 1937 în RASSM este o pagină care nu a fost cercetată din motiv că nu s-a avut acces la acest teritoriu din această regiune, vorbim de Transnistria. Și totuși, cunoaștem deja câte ceva din acele realități datorită unui grup de arheologi care au reușit să identifice în Tiraspol o groapă comună, cu peste 5 mii de cadavre, care au fost executați în perioada 1937-1938. Există deja probe confirmate a modului în care persoanele erau transportate în acea zonă, legate la mâini și împușcate în cap. Am văzut poze cu cranii cu până la 12 gloanțe trase în ele. Probabil, se făcea intenționat ca să-i înfricoșeze pe alții, să le spulbere orice tendință de apărare a drepturilor”, a spus Alexandru Postica.

„Vedem că elementul de bază a fost teroarea politică și eliminarea opozanților, o rețetă testată în RASSM și utilizată mai târziu în Basarabia. Într-adevăr, aceasta autonomie a fost de fapt un laborator ideologic, care a fost lansat de către Uniunea Sovietică și care a testat în proporții cumva mai mici ce urma sa se întâmple ulterior în dreapta Nistrului, după așa-numita „reunire” a Basarabiei cu URSS. În fond, acest experiment, autonomia respectiva, a fost creată anume pentru a justifica aceasta tendință de a anexa din nou Basarabia”, a menționat el.

Alexandru Postica a opinat că acest experiment al RASSM a perpetuat în timp, doar că s-au schimbat formele și modul de represiune asupra populației locale, iar aceasta explică „acel element important în ADN-ul celor din regiunea transnistreană, care împiedică manifestări împotriva regimului de ocupație”.

Dezbaterea publică la tema „100 de ani sub semnul RASSM” este ediția a 42-a din ciclul „Impactul trecutului asupra proceselor de consolidare a încrederii și păcii”. Agenția de presă IPN desfășoară acest proiect cu sprijinul Fundației germane „Hanns Seidel”.

În regiunea transnistreană există un regim opresiv care speculează anumiți factori istorici. Noi suntem moldoveni exact în măsură în care bavarezii sunt bavarezi. Dar așa cum bavarezii sunt germani, noi suntem români. Și acest lucru trebuie să-l înțeleagă absolut toți, inclusiv concetățenii noștri din regiunea transnistreană. Este reacția expertului permanent al proiectului, Igor Boțan, la întrebarea despre percepțiile cetățenilor de pe malurile drep și stâng ale Nistrului privind realitățile din fosta Republică Autonomă Sovietică Socialistă Moldovenească (RASSM) și posibilele pericole generate de conceptele și teoriile aplicate acolo începând cu anul 1924. Declarația a fost făcută în cadrul dezbaterii publice „100 de ani sub semnul RASSM”, organizată de Agenția de presă IPN.

„De ce consolidarea pământurilor rusești a fost un factor pozitiv? De ce 350 de stătulețe germane care s-au consolidat în Germania în stat național a fost un fenomen pozitiv? De ce șapte state de pe peninsula apenină au format împreună o singură țară, o națiune italiană? Iar faptul că moldovenii și românii sunt, practic, aceeași etnie ar fi un factor negativ utilizat de anumiți propagandiști, în special cei din regiunea transnistreană?ˮ, s-a întrebat Igor Boțan.

Întrebat în ce măsură existența regimului separatist este bazată pe conceptele elaborate în RASSM și în ce măsură prezența ilegală a trupelor ruse în zona transnistreană confirmă continuitatea unor scopuri interne și externe puse la baza RASSM acum o sută de ani, Igor Boțan a spus că argumentele pe care le-au folosit liderii separatiști în 1990 au o anumită legătură cu ceea ce s-a întâmplat în Republica Autonomă Sovietică Socialistă Moldovenească, dar aceste argumente au fost mai degrabă de fațadă, pentru că scopul real pe care l-au invocat liderii separatiști au fost că ei sunt ultimul bastion al Uniunii Sovietice, interesul lor era, chipurile, păstrarea Uniunii Sovietice. „Noi înțelegem cu toții că separatismul din regiunea transnistreană a fost absolut ilegal, iar „argumentele” prin care și-au justificat acțiunile pe care le-au invocat privind faptul că Republica Sovietică Socialistă Moldovenească și-a declarat suveranitatea la 23 iunie 1990 sunt un fals, pentru că, potrivit Constituției Uniunii Sovietice și potrivit Constituției Republicii Sovietice Socialiste Moldovenești, RSSM era republică suverană, avea toată suveranitatea la fel ca toate celelalte republici sovietice și Republica Sovietică Socialistă Moldovenească și-a reconfirmat suveranitatea, după ce acest lucru l-a făcut Federația Rusă la 12 iunieˮ, a comunicat expertul.

Igor Boțan a menționat că dacă revenim acum la o distanță de mai mult de o treime de veac, la ața-zisele argumente ale liderilor separatiști, avem invoca realitățile din Republica Moldova unde persoanele care vin acum din Rusia în Moldova pot trăi fără cunoașterea limbii oficiale. „Cunoscând doar limba rusă, poți să-ți realizezi toate necesitățile vitale în această țară”, a subliniat Igor Boțan.

„În anul 2020, luna decembrie, când fracțiunea socialiștilor din Parlament, împreună cu fracțiunea lui Șor, au votat o nouă lege cu privire la funcționarea limbilor în Republica Moldova, dar în care au comis un fals, pentru că în legea din 1989 cu privire la funcționarea limbilor pe teritoriul RSS Moldovenești era stipulat că limba oficială a țării este limba moldovenească cu grafia latină, iar limba de comunicare între popoarele Uniunii Sovietice este limba rusă. Iată că în 2020 ei au venit cu ideea că limba de comunicare interetnică în Republica Moldova este limba rusă. Adică, în 90’ limba de comunicare interetnică era limba oficială – limba moldovenească, iar în 2020, după o treime de veac, limba de comunicare interetnica era stabilită limba rusă. Toate aceste lucruri ne arată cum sunt percepute și acum realitățile din Republica Moldovaˮ, a menționat Igor Boțan.

Dezbaterea publică la tema „100 de ani sub semnul RASSM” este ediția a 42-a din ciclul „Impactul trecutului asupra proceselor de consolidare a încrederii și păcii”. Agenția de presă IPN desfășoară acest proiect cu sprijinul Fundației germane „Hanns Seidel”.

Problema lingvistică și interesele economice rămân provocări actuale în regiunea transnistreană și după destrămarea Uniunii Sovietice. Desființarea fostei Republici Autonome Sovietice Socialiste (RASSM) nu a anulat aceste provocări și presiuni asupra cetățenilor vorbitori de limba română din stânga Nistrului, a declarat președintele Asociației Foștilor Deportați și Deținuți Politici din Moldova, Alexandru Postica. Opinia expertului a fost exprimată în cadrul dezbaterii publice „100 de ani sub semnul RASSM”, organizată de Agenția de presă IPN.

„Problema lingvistică este una dintre cele mai importante aspecte în ceea ce privește asigurarea drepturilor omului în regiunea transnistreană și are o istorie lungă care începe încă din 1924, când a fost înființată RASSM. Deși limba română/moldovenească și limba ucraineană erau recunoscute drept limbi oficiale, în realitate, comunicarea oficială se desfășura exclusiv în limba rusă. O altă problemă importantă despre care nu prea se discută este acea industrializare forțată și urbanizare care a început din perioada 1924 care a adus distorsionă mari în componența etnică a acelui spațiu”, a explicat Alexandru Postica.

„Perioada scurtă în care s-a folosit grafia latină între 1992 și 1994 în regiunea transnistreană a fost urmată de interzicerea acesteia, ceea ce a dus la o persecuție continuă a școlilor cu predare în limba română. Prima instituție de învățământ supusă persecutării a fost liceul „Ștefan cel Mare” din Grigoropiol, a fost evacuat în 1998 pentru că avea limba de predare în română și scrierea în grafie latină. De atunci s-a început persecutarea școlilor românești și ea continuă până în ziua de astăzi. Este un proces constant, în pofida măsurilor întreprinse” a mai explicat Alexandru Postica.

Potrivit lui, Asociația Promo Lex a documentat peste 170 de cazuri de discriminare a elevilor în fața Curții Europene a Drepturilor Omului (CEDO), demonstrând că problema rămâne actuală și în continuare. „Hotărârea din 2012 a CEDO subliniază că copiii nu au posibilitatea să învețe liber în limba maternă și sunt supuși sancțiunilor pentru folosirea grafiei latine”, a adăugat expertul Alexandru Postica.

Pe lângă problema lingvistică, Postica a subliniat că și interesele economice sunt un factor care au influențat situația din regiune. „După anii ’90, nu doar problema lingvistică a persistat în Transnistria. A existat și interesul financiar, ceea ce a transformat conflictul inițial, de natură ideologică, într-o problemă politico-financiară. Implicația militară a Federației Ruse a avut scopul primordial controlarea acestor două centre industriale, Tiraspolui și Rîbnița”, a concluzionat acesta.

Dezbaterea publică la tema „100 de ani sub semnul RASSM” este ediția a 42-a din ciclul „Impactul trecutului asupra proceselor de consolidare a încrederii și păcii”. Agenția de presă IPN desfășoară acest proiect cu sprijinul Fundației germane „Hanns Seidel”.

Moldovenismul vulgar, născut în fosta Republică Autonomă Sovietică Socialistă Moldovenească din stânga Nistrului, continuă să influențeze realitățile Republicii Moldova. Aceasta se datorează faptului că, în cei 33 de ani de la independență, guvernele nu au abordat serios problema identitară națională în acest spațiu. Conceptul de popor moldovenesc, distinct de cel românesc, care a apărut în regiunea transnistreană în perioada interbelică, a evoluat în perioada contemporană în ideea unui popor transnistrean, diferit de cel de pe malul drept al Nistrului. Opiniile au fost exprimate de doctorul în istorie și comentatorul politic, Anatol Țăranu, în cadrul dezbaterii publice „100 de ani sub semnul RASSM”, organizată de Agenția de presă IPN.

Anatol Țăranu a menționat că unicitatea autonomiei moldovenești în stânga Nistrului în raport cu alte autonomii de pe întinsul Uniunii Sovietice consta în faptul că în această zonă s-a întreprins un experiment unic de deconstrucție identitară care, practic, nu a existat în alte locuri. „În acel moment când a devenit clar că autonomia moldovenească nu deservește cu preponderență cauza revoluției mondiale, extinderea ei peste România, peste Balcani, atunci tot ce a fost aici, în autonomie, din punct de vedere conceptual, s-a axat pe ideea reacaparării Basarabiei și reintroducerea Basarabiei în componența Uniunii Sovietice. Pentru aceasta a fost nevoie să fie creată o bază ideologică, inclusiv o bază identitară, care ar fi permis ca aspirațiile Uniunii Sovietice asupra Basarabiei să fie justificate. În acest context a apărut acest concept al moldovenismului care, ulterior, a primit denumirea de moldovenism primitiv sau moldovenism vulgar, care impune diferență între ceea ce se numește etnia română și etnia moldovenească, adică moldovenii erau o etnie distinctă în raport cu românii, și continuarea acestui concept a ajuns la absurdul găsirii diferențelor de substanță între limba moldovenească și limba română. Dar, acest lucru a funcționat aici și a fost pus pe rolˮ, a comunicat doctorul în istorie.

Anatol Țăranu a spus că și anterior, dar și după 1924, grupul românesc al emigranților români aflați în Uniunea Sovietică, chiar dacă se găseau sub o presiune foarte puternică din partea Cominternului și, în primul rând, a conducerii bolșevice din Ucraina, totuși, încercau, într-un fel sau altul, să promoveze ideea că românii și moldovenii nu sunt două națiuni distincte, ci sunt o etnie unică, dar vocea lor era tot mai slab auzită. „Conceptul „moldovenistˮ care promova ideea că moldovenii și românii sunt diferiți și limba moldovenească și limba română sunt două limbi diferite, iar Basarabia e cu totul altceva decât România, a fost acel care a determinat dezvoltarea de mai departe a autonomiei în stânga Nistrului, chiar dacă au existat fluxuri și refluxuri în această privință. Toată politică moldovenistă în autonomie s-a axat pe ideea necesității delimitării limbii moldovenești de limba română, în primul rândˮ, a afirmat Anatol Țăranu.

Potrivit comentatorului politic, conducerea bolșevică de la Moscova nu s-a orientat spre interesele naționalităților de pe teritoriul Uniunii Sovietice, ci în exclusivitate spre considerente geopolitice, și pentru aceste interese erau sacrificate interesele dezvoltării naționale a popoarelor din teritoriul Uniunii Sovietice. „Autonomia moldovenească a fost unicul loc pe teritoriul Uniunii Sovietice unde politica națională a guvernului sovietic, a partidului bolșevic a fost axată pe necesitatea unei deconstrucții identitare pentru băștinașii acestui teritoriu, adică pentru românii moldoveni. Este regretabil că această practică de deconstrucție identitară nu doar a fost trecută pe teritoriul Basarabiei deja după 1940, dar reminiscențele acesteia există până în ziua de astăzi și se resimt inclusiv în viața Republicii Moldova după obținerea independența în 1991”, a spus el.

„Atâta timp cât noi nu vom fi capabili să dăm o notă cuvenită, o notă obiectivă a ceea ce se numește moldovenismul primitiv sau moldovenismul vulgar născut în perioada interbelică în autonomia moldovenească și care perpetuează astăzi în Republica Moldova, noi nu vom putea să obținem o coeziune pe interior în societatea moldoveneascăˮ, a conchis doctorul în istorie.

Dezbaterea publică la tema „100 de ani sub semnul RASSM” este ediția a 42-a din ciclul „Impactul trecutului asupra proceselor de consolidare a încrederii și păcii”. Agenția de presă IPN desfășoară acest proiect cu sprijinul Fundației germane „Hanns Seidel”.

Până la sfârșitul acestui an șoferii moldoveni vor putea procura pe suport de hârtie certificatul de asigurare „Carte Verde”, iar din 2025 documentul va fi doar în format digital. Anunțul a fost făcut de Banca Națională a Moldovei, într-un comuncat de presă, citat de IPN.

 BNM precizează că perioada de implementare a noului proces digital va dura două luni și va fi împărțit în doua etape. Prima etapă, de tranziție, va începe cu data de 1 noiembrie și se va încheia la 31 decembrie 2024. Până atunci rămâne necesară asigurarea pe suport de hârtie. Din 1 ianuarie 2025, în a doua etapă, „Cartea Verde” va trebui prezentată doar în format digital. De menționat că certificatele eliberate până la 1 noiembrie 2024 în formatul actual, adică pe suport de hârtie, vor fi în vigoare pe întreaga durată a valabilității lor.

BNM a explicat că certificatul „Carte Verde” va fi digitalizat cu scopul de a simplifica procesul de obținere a acestui tip de asigurare și pentru a spori nivelul de siguranță al acesteia. „Implementarea tranziției va fi asigurată de către societățile de asigurare și intermediari, iar BNM va supraveghea întregul proces”, se arată în comunicatul instituției.

Certificatul de asigurare „Carte Verde” este un document internațional de asigurare auto, care atestă că vehiculul deținut de conducătorul auto este acoperit de asigurare de răspundere civilă auto obligatorie (RCA externă) atunci când circulă în afara țării de origine.