Conferințe

Ilan Șor a exploatat din plin latura vulnerabilă a societății, mizând pe frica oamenilor de schimbare și motivându-i financiar să iasă la vot pentru opțiunile pe care chiar el le-a sugerat. Opinia aparține președintelui Centrului de Cercetări Științifice în Psihologie, Ștefan Popov, și a fost exprimată în cadrul dezbaterii publice „Pe ce se ține „fenomenul Șor”, organizată de Agenția de presă IPN. Potrivit lui Ștefan Popov, majoritatea societăților sunt divizate în persoane conservatoare, reticente la schimbare și persoane deschise spre inovare și tehnologie, iar miza tuturor politicienilor este doar să încline balanța într-o direcție sau alta, în funcție de propriile interese.

Potrivit psihologului Ștefan Popov, „fenomenul Șor” a apărut în Republica Moldova în interese politice și are menirea de a utiliza în scop electoral cele mai vulnerabile categorii ale societății. Potrivit psihologului, tabăra Șor folosește frica oamenilor pentru a-i manipula și pentru a le determina opțiunea de vot.

„Se pune un mare accent pe tentativa de corupere a alegătorilor. Din punct de vedere psihologic, această categorie socială, oricum era predispusă să fie coruptă. Stimulentul financiar a fost doar o motivație de a ieși la vot. Declarațiile lui Ilan Șor au avut menirea de a induce frica în oameni. Frica este unul dintre mecanismele fundamentale de manipulare și propagandă. Ea țintește un anumit segment de auditoriu. În toate țările au existat două tabere, cu două tipuri de viziuni. Același tip de dezbatere socială este și în SUA, e o tradiție deja între republicani și democrați. În cazul republicanilor, la fel, se pune accent pe frică, pe teoriile conspirației și se mizează pe un anumit segment al populației. Dacă e să fim realiști, oricât am încerca să combatem aceste fenomene, aceste tabere vor exista. În toate societățile ponderea este de aproape 50% la 50%. Acest lucru îl observăm la alegerile noastre parlamentare, prezidențiale sau locale, doar că există mici variații de la un an la altul în funcție de context, probleme, pe care liderii politici le utilizează și prin care pot influența o anumită marjă, o mică parte a populației”, a spus președintele Centrului de Cercetări Științifice în Psihologie, Ștefan Popov.

Psihologul a explicat că oamenii folosiți de Ilan Șor în interese electorale sunt o categorie de oameni reticentă la schimbare, cu opțiuni conservatoare. Potrivit lui Ștefan Popov, reprezentanții lui Șor folosesc stimulente financiare pentru a scoate acest electorat la urna de vot.

„Ilan Șor manipulează, mizând pe o frică firească a oamenilor, frica de schimbare. Există o categorie de oameni care sunt mereu deschiși spre inovare și tehnologie, iar alții sunt mai mult conservatori, adică le este frică de ceea ce este nou. Respectiv, există politicieni care pun accent pe dezvoltare, pe îmbunătățirea vieții, iar alții pun accent pe evitare, evitarea războaielor, evitarea sărăciei, insistă pe frica legată de propaganda LGBT etc. Respectiv, trebuie doar să stimuleze această latură, iar partea financiară este doar un stimulent ca oamenii să iasă la vot. Probabil, dacă nu era corupție, mai puțini ar fi ieșit la vot pentru opțiunile lui Șor”, a conchis Ștefan Popov.

Psihologul a explicat că persoanele care trăiesc la limita sărăciei manifestă un atașament puternic față de politicienii care dau dovadă de empatie și le oferă sprijin financiar.

„Ilan Șor a exploatat din plin pătura vulnerabilă a societății, oameni care trăiesc la limita sărăciei, prin aceste magazine sociale. Să ne imaginăm o bătrânică care numără bănuții ca să cumpere o pâine, când vine cineva care îi oferă o pâine cu 50 de bani mai ieftin, persoana manifestă un atașament foarte puternic față de un așa-zis lider, pe care-l percepe ca pe un salvator. De aici încolo, nu mai contează ce face, ce fură sau ce corupe acel lider. Acest tip de personaje nu sunt psihologi cu acte în regulă, dar intuiesc foarte bine mentalitatea societății și exploatează din plin aceste vulnerabilități”, a mai spus președintele Centrului de Cercetări Științifice în Psihologie.

Dezbaterea publică la tema „Pe ce se ține fenomenul Șor” este a 316-a ediție de dezbateri din ciclul „Dezvoltarea culturii politice în dezbateri publice”. Agenția IPN desfășoară acest ciclu cu sprijinul Fundației germane Hanns Seidel.

Votul exprimat în cadrul scrutinelor de nivel național constituie principalul instrument prin care poporul își emană puterea supremă și pe care o deleagă statului suveran. De calitatea votului depinde calitatea statului suveran și a suveranității în ansamblu. Despre calitatea votului exprimat în scrutinele de duminica trecuta actori naționali și internaționali au făcut afirmații extrem de alarmante. Potrivit acestora, grupări criminale susținute de forțe externe au atentat la corectitudinea, integritatea, calitatea a circa 300 de mii de voturi, iar aceasta este circa tocmai 20% din totalul de voturi exprimate. Mai exact, s-a atentat la circa 20% din suveranitatea sau din puterea statului moldovenesc. Pe cât de justificate sunt afirmațiile respective și pe cât de reale sunt pericolele la care este expus statul și cetățenii au discutat invitații dezbaterii publice „Pe ce se ține „fenomenul Șor”?”, organizată de Agenția de presă IPN.

Igor Boțan, expert permanent al proiectului, a declarat că, despre o persoană se poate spune că este un fenomen dacă aceasta se distinge prin talentele și acțiunile sale, fie ele pozitive, fie ele negative. Cât despre coruperea alegătorilor, Codul Penal prevede articolul intitulat „Coruperea electorală”. Acesta se referă la oferirea sau darea de bani, bunuri, servicii ori de alte foloase în scopul determinării alegătorului sau susținătorului să își exercite sau să nu își exercite drepturile electorale în cadrul alegerilor, inclusiv al celor regionale. Aceste fapte se pedepsesc cu amendă în mărime de la 750 la 1150 de unități convenționale sau cu închisoare de la un an la 5 ani, iar persoana juridică se pedepsește cu amendă în mărime de la 6000 la 8000 de unități convenționale cu privarea de dreptul de a exercita o anumită activitate sau cu lichidarea persoanei juridice.

Totodată, Codul Penal prevede sancțiuni pentru aceeași acțiune săvârșită de concurenți electorali, membri ai grupului de inițiativă, observatori naționali, reprezentanți ai concurenților electorali, persoane de încredere ale concurenților electorali sau funcționari electorali/

„Dacă ne referim la mentalitate, aceasta se referă la felul particular de gândire al unui individ sau al unei colectivități. Aici cred că este foarte important să vorbim și despre mentalitatea alegătorilor din Republica Moldova, care se lasă corupți și atrași în mrejele unor grupuri criminale organizate, precum și despre mentalitatea la nivel larg social, ținând cont că societatea moldovenească care a ieșit din societatea sovietică, unde existau proverbe care spuneau, de exemplu, că „на шару и уксус сладкий” ceea ce s-ar traduce – când ți se oferă pe degeaba și oțetul este dulce. Sau putem menționa fenomenul numit „халявщики” – ăștia sunt cei căror le place să primească bunuri fără eforturi”, explică Igor Boțan.

Rodica Pîrgari, expertă în monitorizarea spațiului informativ, Comunitatea WatchDog, s-a referit la declarația președintei Maia Sandu, care candidează pentru un nou mandat, potrivit căreia există „probe și informații conform cărora ținta grupării criminale a fost să cumpere 300 de mii de voturi”. „Ceea ce cunoaștem în momentul de față este că poliția, cu 10 zile înainte de alegeri, ne-a anunțat despre faptul că a documentat 130 de mii de persoane care sunt corupte de către gruparea criminală Șor. Poliția a spus că are dovezi pentru aceste 130 de mii de persoane. Respectiv, nu cunoaștem în acest moment dacă aceste 300 de mii de voturi despre care vorbește Maia Sandu chiar au fost corupte, cumpărate sau exista intenția. Noi nu cunoaștem nici dacă această cifră este mai mare pentru că s-a putea să fie și mai mare”, susține Rodica Pîrgari.

Potrivit expertei, au fost localități în care s-a votat într-un mod nefiresc, nu așa cum se votează în mod obișnuit. „Dacă e să ne referim la declarațiile lui Șor în care el spune „votați pe oricine numai nu pe Sandu”, acest lucru ar putea fi și adevărat, însă să nu uităm de faptul că poliția ne-a dat și informația că înainte de alegeri el trebuia să transmită oamenilor – numele pe care să-l voteze alegătorii cumpărați. Și ținând cont de declarația lui și de rezultatele alegerilor, chiar putem crede în ceea ce el a spus – votați pe oricine numai nu pe Sandu. Însă să nu uităm că el a lucrat pe regiuni și oamenii au votat pe oricine numai nu pe Sandu, dar conform regiunilor prelucrate, așa cum li s-a spus. Deci, public a avut un mesaj, iar prin rețele interne a avut altul”, a precizat experta WatchDog.

Președintele Centrului de Cercetări Științifice în Psihologie, Ștefan Popov, doctorand în psihologie, a menționat că se pune accent foarte mult pe tentativa și pe coruperea alegătorilor. Din punct de vedere psihologic, această categorie socială este pregătită să fie coruptă, iar stimulentul financiar a fost probabil doar o motivație de a ieși la vot. În opinia psihologului, cu declarațiile sale, Ilan Șor a mizat pe inducerea fricii, în primul rând. Or, frica este unul dintre mecanismele și strategiile fundamentale de manipulare și de propagandă. Este vorba despre amenințarea cu război, amenințarea cu distrugerea națiunii și statului etc. Ideea este că de fapt se țintește către un anumit auditoriu.

„Putem să vedem practic în toate țările au existat întotdeauna două tabere, două viziuni. Același tip de dezbatere socială este și în SUA, aceasta fiind o tradiție deja între republicani și democrați. Sunt persoane cu viziuni democratice și liberale și persoane cu viziuni conservatoare și cu frică de schimbare. La fel, în cazul dat, republicanii pun foarte mult accent pe frică, pe teoria conspirației și se mizează exact pe un anumit tip de populație. Dacă e să fim realiști, oricât de mult am încerca să combatem fenomenele respective, aceste tabere vor exista, practic, în toate societățile”, afirmă Ștefan Popov.

Potrivit lui, lucrul acesta se observă an de an la toate tipurile de alegeri. „Există doar o variație – o nuanță specifică de la un an la altul, în funcție de niște probleme, de niște contexte, pe care liderii politici le pot utiliza și pot influența o anumită marjă, foarte mică, foarte sensibilă. În cazul acesta, Ilan Șor pune accent pe inducerea fricii, manipulează cu o frică firească a oamenilor – frica de schimbare, precum și alte narative, cum ar fi propaganda LGBT”, a mai spus președintele Centrului de Cercetări Științifice în Psihologie.

Dezbaterea publică la tema „Pe ce se ține „fenomenul Șor”?” este ediția a 316-a ediție de dezbateri din ciclul „Dezvoltarea culturii politice în dezbateri publice”. Agenția IPN desfășoară acest ciclu cu sprijinul Fundației germane Hanns Seidel.

Directorul executiv al Institutului pentru Inițiative Strategice, Vladislav Kulminski, susține că la referendumul din 20 octombrie cetățenii Republicii Moldova se vor pronunța asupra modului în care văd dezvoltarea de mai departe a țării. Și anume, dacă văd această dezvoltare în cadrul Uniunii Europene sau dacă doresc ca Republica Moldova să rămână o „zonă gri”, așa cum a fost în ultimii 30 de ani. De la Independență încoace, a avut loc practic o stagnare. În opinia sa, alegerea este evidentă și clară. Este important ca absolut fiecare cetățean să participe la vot, iar prezența la urne să fie una fără precedent. Declarațiile au fost făcute la dezbaterea publică cu tema: „Aderarea la UE: Drumul către securitate și prosperitate pentru Republica Moldova”, ediția a doua, organizată de Agenția de presă IPN.

Directorul Institutului pentru Inițiative Strategice a menționat că duminică cetățenii vor face o alegere geopolitică, ce va decide soarta țării pentru zeci de ani înainte. În prezent, în regiune are loc o redistribuire geopolitică. Aceasta va fi împărțită din nou în sfere de influență. Este important ca cetățenii să fie întrebați unde își văd țara, deoarece acest lucru nu s-a întâmplat în cei 30 de la Independență, fapt care nu este corect. Un asemenea referendum trebuia să fie organizat demult.

În opinia expertului, este bine că acest referendum are loc anume în acest moment, deoarece această redistribuire geopolitică va continua 2-3 ani, apoi se va încheia. Este foarte important ca cetățenii Republicii Moldova să facă o alegere conștientă. Și aceasta pentru că, până la declanșarea de către Rusia a războiului în Ucraina, Moldova își putea permite „să stea pe două scaune”, să nu facă o alegere clară. . Dar, odată cu izbucnirea războiului împotriva Ucrainei, această opțiune nu mai există. Lupta pentru așa-numitele „zone gri” nu se mai duce prin mijloace economice și politice, ci și prin război.

Potrivit lui, istoria arată că anume în „zonele gri”, care nu au o opțiune clară și încearcă „să stea pe două scaune”, au loc astfel de confruntări, care duc la război. Republica Moldova trebuie să evite astfel de situații. De aceea, cetățenii au de făcut această alegere.

În altă ordine de idei, directorul Institutului pentru Inițiative Strategice a spus că cetățenii sunt mai puțin interesați de chestii formale și tehnice, inclusiv de ajustarea legislației naționale la cea europeană. Potrivit lui, pentru ca să facă o alegere conștientă, oamenii din Moldova trebuie să cunoască despre calitatea vieții cetățenilor din statele UE și să o compare cu a lor. Iar comparația nu este în favoarea Republicii Moldova. În statele UE, calitatea vieții este mult mai bună: salariile sunt mai mari, sistemul de sănătate este mult mai dezvoltat, drepturile minorităților naționale sunt mult mai protejate etc.

Vladislav Kulminski a mai spus că duminică cetățenii Republicii Moldova vor spune cum văd ei soarta țării în acest context geopolitic: văd Republica Moldova membră a Uniunii Europene sau o văd „o zonă gri”, cum a fost în ultimii 30 de ani. Potrivit lui, nimeni nu ar trebui să stea deoparte, întrucât este vorba despre soarta țării.

Dezbaterea este organizată de Agenția de presă IPN în cadrul proiectului „Un vot corect și informat pentru o Moldovă europeană”, finanțat de Uniunea Europeană și German Marshall Fund.

Circa 9 milioane de lei vor fi alocați din fondul de intervenție al Guvernului pentru reparația și restabilirea drumurilor publice din nouă localități din raionul Telenești, deteriorate după  ploile torențiale cu grindină din 11 iunie 2024. Decizia a fost aprobată în cadrul ședinței Comisiei pentru Situații Excepționale, transmite IPN.

De mijloace financiare vor beneficia consiliile satelor Chiștelnița, Crăsnășeni, Ciulucani, Nucăreni, Scorțeni, Coropceni și consiliile comunelor Suhuluceni, Ghiliceni și Tîrșiței.

Suma de 389 de mii de lei va fi alocată pentru reparația acoperișului blocului locativ cu 5 niveluri din satul Țaul, iar 106 mii de lei sunt pentru reparația acoperișurilor a 14 case individuale.

1,3 milioane de lei – este suma alocată pentru acoperirea cheltuielilor de reparație a sălii sportive a Liceului Teoretic „Alecu Russo” din Orhei. Iar pentru reparația acoperișului căminului nr. 2 al Școlii Profesionale din Orhei CSE a decis să aloce 1,8 milioane de lei.

Dacă referendumul constituțional de aderare la UE eșuează, Moldova își va pierde credibilitatea în fața partenerilor. Pe de altă parte, succesul referendumului reprezintă șansa de a ieși din zona gri, șansa ca Moldova să nu mai fie o zonă tampon între marile puteri. De această părere este Tatiana Cojocari, doctor în sociologie și expertă în politică externă.

La dezbaterea publică „Aderarea la UE: Drumul către securitate și prosperitate pentru Republica Moldova”, organizată de Agenția de presă IPN, Tatiana Cojocari a afirmat că integrarea în UE înseamnă legi respectate și siguranță economică, aspecte care vor atrage investiții, iar, în consecință, vor conduce la salarii și pensii mai mari.

Aderarea la UE nu înseamnă pierderea integrității și a suveranității. Cu cât mai repede vectorul european va fi inclus în Constituție, cu atât vor crește șansele Moldovei de a deveni membră a UE într-un viitor apropiat. Este momentul unui vot istoric, menționează experta. Oamenii trebuie să spună clar că își doresc să fie parte a Uniunii Europene.

Tatiana Cojocari subliniază că miza referendumului nu trebuie desconsiderată. Alegătorii trebuie să înțeleagă că Moldova are nevoie de acest exercițiu democratic, nu UE. Referendumul va arăta ce își dorește societatea, unde se vede peste 10 ani.

Experta a mai spus că există forțe, alimentate din exterior, care își doresc ca acest referendum să eșueze. Aceste forțe promovează ideea că referendumul este doar un moft al guvernării. Alegătorii nu ar trebui să se lase manipulați. Trebuie să facă diferența între oportunitățile oferite de acest exercițiu democratic și retorica politică. Schimbările propuse în Constituția țării vor rămâne, indiferent cine va fi la guvernare.

Dezbaterea este organizată de Agenția de presă IPN în cadrul proiectului „Un vot corect și informat pentru o Moldovă europeană”, finanțat de Uniunea Europeană și German Marshall Fund.

Directorul executiv al Centrului de Informare și Documentare NATO, Ion Tăbârță, consideră că referendumul republican constituțional din 20 octombrie poate fi un punct de pornire acum, când au fost lansate negocierile cu Uniunea Europeană. Și este nevoie de un „DA” consolidat din partea societății pentru ca vectorul european să devină un proiect pentru dezvoltarea țării. Societatea din Republica Moldova trebuie să înțeleagă că aderarea la UE este o șansă istorică, iar în cazul în care va fi ratată, consecințele vor fi resimțite pe termen lung. Declarațiile au fost făcute la dezbaterea publică la tema: „Aderarea la UE: Drumul către securitate și prosperitate pentru Republica Moldova”, organizată de Agenția de presă IPN.

Directorul CID NATO este de părere că principalele provocări legate de acest referendum se referă la dezinformările răspândite, iar de aici vine și riscul unei prezențe scăzute la scrutin. „Există forțe, mai ales din afara țării, care au interes ca acest referendum să nu treacă. Unul dintre narativele promovate de Federația Rusă este că majoritatea populației Republicii Moldova nu-și dorește integrarea europeană. Ci, dimpotrivă, își dorește să păstreze legăturile tradiționale cu Rusia, iar parcursul european al Moldovei este inoculat de către actuala guvernare. Și Rusia promovează acest narativ prin propagandă directă, dar și prin intermediul actorilor interni”, a precizat Ion Tăbârță.

Potrivit lui Tăbârță, este important să se înțeleagă și faptul că, dacă referendumul va trece, aceasta nu înseamnă că Republica Moldova este imediat membră a Uniunii Europene, fiindcă sunt necesare reforme, inclusiv de modernizare a instituțiilor de stat. Doar după aceasta vom putea vorbi despre îndeplinirea unor condiții și că suntem pregătiți să aderăm. 

„Necesitatea acestui referendum reiese din faptul că până acum nu a existat un proiect de țară. La început de negocieri, este nevoie de un „DA” consolidat din partea societății că vectorul european este un program pentru dezvoltarea țării. Se poate de spus că este un punct de pornire de la trecutul în care încearcă să ne mențină Federația Rusă. A venit momentul când noi putem și trebuie să ne mișcăm înainte. Și acest referendum, dacă va trece, poate fi acel punct de pornire pentru schimbările europene reale în Republica Moldova”, susține directorul CID NATO.

„Dacă întrebi oamenii ce cred despre Uniunea Europeană, obiectiv, ei nu vor putea să menționeze dezavantaje, dar dimpotrivă, vor menționa nivelul de trai mai bun, drumuri calitative, funcționalitatea legii. Poate, în unele cazuri, ar face trimitere la sperietoarele din narativele rusești cu minoritățile sexuale”, a menționat Ion Tăbârță.

Cât despre actorii care promovează menținerea relațiilor și cu Estul, și cu Vestul,  Ion Tăbârță spune că această dorință „de a sta pe două scaune” nu a generat decât anumite avantaje pentru aceștia. „Este nevoie de un proiect clar de dezvoltare și Uniunea Europeană este un model verificat în acest sens”, a spus directorul CID NATO. „Este o șansă istorică, pe care, dacă o pierdem, nu este clar când vor mai exista asemenea perspective”, a adăugat Ion Tăbârță.

Pe 20 octombrie, concomitent cu alegerile prezidențiale, va avea loc referendumul republican constituțional, la care cetățenii vor răspunde cu „Da” sau „Nu” la întrebarea: „Susțineți pentru modificarea Constituției în vederea aderării Republicii Moldova la Uniunea Europeană?”. Pentru referendum nu există turul doi.

Dezbaterea este organizată de Agenția de presă IPN în cadrul proiectului „Un vot corect și informat pentru o Moldovă europeană”, finanțat de Uniunea Europeană și German Marshall Fund. 

Persoanele care au permis de conducere de categoria B pentru vehicule cu transmisie manuală, la obținerea unei noi categorii pentru vehicule cu transmisie automată, vor avea dreptul de a conduce și vehicule cu transmisie manuală din categoriile respective. Prevederile sunt incluse într-un proiect adoptat miercuri de Guvern, transmite IPN.

Prin aceeași decizie, a fost simplificată procedura de obținere a dreptului de a conduce vehicule din subcategoria A1 (motocicletă ușoară). Posesorii de permise pentru categoria B, cu o vechime de cel puțin doi ani, vor trebui să treacă un curs complet de instruire practică pentru subcategoria A1, fiind scutiți de pregătirea teoretică suplimentară și de examinarea ulterioară, atât teoretică, cât și practică.

De asemenea, la obținerea dreptului de a conduce vehicule din una dintre categoriile valabile, se va obține din oficiu dreptul de a conduce vehicule din subcategoria AM (moped), fără necesitatea de a elibera un nou permis.

Candidații la alegerile prezidențiale din Republica Moldova susțin că vor lucra pentru a asigura bunăstarea populației și vor face în așa fel ca statul să lucreze pentru oameni, nu invers. Promisiunile au fost făcute în cadrul celei de-a treia dezbatere electorală din ciclul „Analizăm cererea și ofertele electorale”, organizată de Agenția de presă IPN.

Candidatul din partea Partidului Politic Politic Partidul pentru Viitorul Moldovei
Vasile Tarlev, s-a descris drept cetățean al Republicii Moldova, moldovean, creștin ortodox. Este numărul 4 în buletin și speră să convingă alegătorii să-l voteze. Sloganul său în campania electorală este „Bunăstare. Dezvoltare. Pace”. Programul său electoral are la bază mai mulți piloni, precum independența, suveranitatea, integritatea teritorială a Moldovei, neutralitatea militară și bunăstarea populației.

Blocurile principale în programul electoral, sunt cele care se referă la economie, medicina, educația, securitatea energetică, securitatea statului, integritatea teritorială a țării, „în așa mod ca Moldova să poată beneficia de toate aspectele necesare ca într-un stat democratic, un stat de drept și reforme care să aducă binele Republicii Moldova”.

Candidatul din partea Partidului Politic „Partidul Dezvoltării și Consolidării Moldovei”, Ion Chicu, are 52 de ani, are trei copii, este căsătorit. Reprezintă Partidul Dezvoltării și Consolidării Moldovei, care anul trecut a participat pentru prima dată la alegerile locale, unde s-a clasat pe locul 4 după numărul de voturi obținute, numărul de primari și consilieri locali și raionali. Ion Chicu a spus că această susținere din partea oamenilor a servit pentru el și echipa sa o motivație pentru a continua activitatea politică, pentru a se implica și mai departe în procesele electorale. Inclusiv de aceea a decis să participe la aceste alegeri.

De când a absolvit facultatea, din 30 de ani – 7 ani a lucrat la stat, ceilalți în sectorul privat, inclusiv 7 ani peste hotare. Candidatul consideră că experiența sa poate fi valorificată în funcția de președinte al țării, iar de aici reiese și sloganul său în alegeri: „Statul în serviciul cetățeanului”. Actualmente, în opinia sa, statul este în serviciul partidului de la guvernare. Misiunea sa va fi de a aduce statul în serviciul cetățenilor.

Iurie Reniță, reprezentant al candidatului Octavian Țîcu, desemnat de Blocul Electoral „Împreună”, l-a caracterizat pe Octavian Țîcu drept un istoric prin excelență, un luptător pentru dreptate și adevăr, un sportiv performant, dar și o prezență constantă în viața politică din Moldova de la 2015 încoace. Candidatul a absolvit Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, a susținut teza de doctor în istorie la aceeași universitate.

Dincolo de activitatea sa științifică de la mai multe universități europene și americane, Iurie Reniță a remarcat că Octavian Țîcu ține prelegeri și la instituțiile de învățământ superior din Moldova. Este o persoană deschisă, spune tranșant adevărul, indiferent de guvernare. Candidatul este susținut de trei partide politice, parte componentă a Blocului Electoral „Împreună”. El a mai spus că acest bloc, prin excelentă este unul pro-european și cu elemente și platformă unionistă, deoarece „simbioza euro-unionistă este necesară pentru a consolida forțele de dreapta și a avea un parcurs pro-european ireversibil”.

Ciclul de dezbateri cu genericul „Analizăm cererea și ofertele electorale” este realizat de către agenția de presă IPN, în perioada 08-10 octombrie 2024 cu sprijinul German Marshall Fund (SUA) și al Uniunii Europene.

Din funcția de președinte poate fi soluționată problema depopulării țării prin creșterea atractivității Republicii Moldova pentru cetățenii plecați peste hotare. Declarația a fost făcută de candidatul desemnat de „Partidul pentru Viitorul Moldovei”, Vasile Tarlev, în cadrul dezbaterii electorale, organizată de Agenția de Presă IPN. Candidatul promite tarife mai mici la resursele economice, deschiderea a noi locuri de muncă și promovarea unei politici externe echilibrate între Vest și Est. Vasile Tarlev spune că în Republica Moldova șeful statului ar trebui să dețină responsabilitatea și pentru activitatea Executivului, după modelul american.

Fostul prim-ministru al Republicii Moldova, candidat la funcția de șef al statului, Vasile Tarlev, a criticat modul în care a fost guvernată țara în ultimii ani. Potrivit lui Tarlev, incapacitatea guvernanților de a dezvolta economic țara a determinat exodul masiv al populației. Candidatul promite locuri de muncă acasă, tarife reduse la resursele energetice și spune că astfel cetățenii vor alege să se întoarcă în Republica Moldova.

„Fiind președinte, în maximum doi ani de zile, această problemă va fi soluționată prin crearea condițiilor bune de trai în țară, cu o reformă fiscală profundă, justiție, ca să devenim atractivi pentru a atrage investiții și din Est, și din Vest. Vom crea întreprinderi mixte, locuri de muncă, salarii motivante. Asta va determina cetățenii să revină acasă, să producă produse fabricate în Moldova. Șeful statului este persoana aleasă direct de poporul Republicii Moldova, are dreptul la inițiativă legislativă. Pledez pentru separarea puterilor în stat. Eu propun modelul american în care președintele să fie ales direct de cetățeni, dar el să fie și șeful Executivului. Președintele, asumându-și responsabilități, trebuie să răspundă și de Executiv”, a spus candidatul la funcția de președinte al Republicii Moldova, Vasile Tarlev.

Vasile Tarlev spune că președintele țării este obligat să identifice consens cu toate instituțiile statului, în beneficiul cetățenilor. Tarlev mai spune că programul său electoral conține reforme structurale care vor contribui la redresarea economică a țării.

„Statul, prin intermediul Guvernului, în loc să devină un partener credibil, este în rol de jandarm, care doar majorează taxele. E haos în sectorul energetic cu aceste tarife mari la gazele naturale. Servicii comunale exagerate, cele mai mari de la globul pământesc, eu când am fost prim-ministru am adus gaz cu 2 lei pentru un metru cub. Atunci gazul era 2 lei, acum e 30 de lei, ceea ce a pus la pământ consumatorii, oamenii au fost nevoiți iarna să-și taie pomii din grădină pentru a se încălzi. Vinovată de acest lucru este guvernarea. Mai mult, au distrus sistemul bancar. Eu plecând din funcție am lăsat mai multe de 20 de bănci funcționale, astăzi pe hârtie sunt 7-8 bănci, dar în realitatea lucrează doar 5 bănci. Eu am lăsat măcar o bancă de stat, ca în toate țările democratice, dar ei au furat-o. Eu am un program echilibrat de reforme a politicilor tarifare, a tarifelor la resursele energetice, care va contribui la rezolvarea problemelor economice”, a punctat Vasile Tarlev.

Tarlev spune că grație prerogativei de a desemna candidatul la funcția de prim-ministru, președintele poate influența buna funcționare a Guvernului. Candidatul la șefia țării spune că dacă deputații nu vor susține inițiativele legislative venite de la Președinție, șeful statului va dizolva Parlamentul.

„Președintele vine cu propunerea candidatului la funcția de prim-ministru. Fiind un om profesionist, echilibrat, președintele poate crea un dialog între puterile statului. Indiferent de culoarea partidelor din Parlament, toți sunt deputați aleși de popor, care au promis dezvoltarea statului, iar președintele fiind bine pregătit, vă asigur, că va găsi puncte de tangență. Dacă Parlamentul nu va susține inițiativele mele de dezvoltare economică, voi dizolva Parlamentul. Nu cred că se va găsi un deputat care va lucra împotriva țării și a neamului”, a explicat candidatul la funcția de președinte, Vasile Tarlev.

Ciclul de dezbateri cu genericul „Analizăm cererea și ofertele electorale” este realizat de către agenția de presă IPN, în perioada 08-10 octombrie 2024 cu sprijinul German Marshall Fund (SUA) și al Uniunii Europene.