Electorala 2024

Comisia Electorală Centrală a centralizat rezultatele votării la referendumul republican constituțional din 20 octombrie. Potrivit hotărârii, s-a constatat prezența alegătorilor la referendum în proporție de 50,72 %, astfel fiind întrunită condiția cu privire la rata de participare. În aceeași ședință, Comisia a aprobat Raportul privind rezultatele organizării și desfășurării referendumului. Setul de acte urmează să fie transmis Curții Constituționale, transmite IPN.

„Conform datelor din procesele-verbale, se constată că numărul de alegătorilor incluși în listele electorale de bază este 2 711 615 alegători, pe listele electorale suplimentare au fost 309 199 de alegători”, a declarat președinta CEC, Angelica Caraman.

„Numărul de alegători care au participat la votare este de 1 531 392 de alegători. Diferența dintre numărul buletinelor de vot primite și numărul de alegători care au participat la votare – buletine extrase din urna de vot – este de 872. Numărul buletinelor declarate nevalabile este 42 518. Buletine cu opțiunea „DA au fost 749 719 și cu opțiunea „Nu” 739 155 de voturi. Numărul total de voturi valabile exprimat este de 1 488 874”, a mai spus Angelica Caraman.

Hotărârea CEC cu privire a centralizarea rezultatelor votării la referendum urmează să fie transmisă Curții Constituționale.

În termen de 10 zile, Curtea Constituțională examinează actele remise de Comisia Electorală Centrală și confirmă sau infirmă, printr-o hotărâre, rezultatele referendumului republican.

Echipa Maiei Sandu acceptă orice moderator pentru dezbaterile cu Alexandr Stoianoglo și solicită Consiliului de Presă să propună jurnalistul. Precizarea a fost făcută azi dimineața, ca urmare a declarației emise ieri de Consiliul de Presă și după anunțul câtorva televiziuni de a nu transmite dezbaterile dacă acestea vor fi moderate de Gheorghe Gonța. Contestarea din mediul jurnalistic nu a determinat staff-ul Maiei Sandu să respingă candidatura lui Gonța, propus de echipa lui Alexandr Stoianoglo, mergem la dezbatere cu orice moderator agreat de Consiliu și coordonat cu contracandidatul, a declarat pentru IPN reprezentantul staffului electoral al Maiei Sandu, Adrian Băluțel.

„Noi nu avem în cazul dat o poziție principială, nu echipa Maiei Sandu a ales acest moderator”, de aceea, potrivit lui Băluțel, trebuie agreată o poziție între comunitatea de presă și echipa contracandidatului.

„Rugăm Consiliul de Presă să propună un format de dezbateri ca să nu ne pomenim în situația în care mediul jurnalistic contestă formatul în care va avea loc această dezbatere. Rugăm să propună un moderator și discute cu echipa contracandidatului referitor la moderatorul propus de ei. Or am văzut că, de fapt, Consiliul de Presă constată că moderatorul propus nu corespunde rigorilor deontologice. Poziția noastră rămâne aceeași – să mergem la o dezbatere cu orice moderator, chiar și Gheorghe Gonța. Dar în același timp realizăm că în condițiile în care toată presa nu va reflecta această dezbatere, dacă e moderată de Gheorghe Gonța, dezbaterea nu va ajunge la cetățeni”, a precizat Adrian Băluțel.

Consiliul de Presă a contestat marți propunerea echipei lui Alexandr Stoianoglo ca jurnalistul Gheorghe Gonța să modereze dezbaterile prezidențiale pentru turul doi. Într-o declarație a Consiliului se arată că „este o lipsă de respect față de public, o legitimare a comportamentelor lipsite de integritate și o promovare a practicilor absolut neconforme cu jurnalismul profesionist și etic”. Consiliul amintește că Gheorghe Gonța a recunoscut, în repetate rânduri, în interviurile pe care le-a oferit, că a acceptat „bani în plic” de la politicieni.

Curtea Constituțională a decis: integrarea europeană va fi introdusă în Constituție. Președinta Maia Sandu, susține că, împreună, această bătălie a fost câștigată, iar obiectivul a fost îndeplinit. „Este meritul vostru, dragi cetățeni – datorită votului vostru, am fost mai puternici decât furtul lor”, a declarat șefa statului după decizia Curții de a valida rezultatele referendumului, transmite IPN.

Maia Sandu, care candidează pentru un nou mandat prezidențial, spune că duminică mai urmează o bătălie, pentru ca aderarea la Uniunea Europeană să devină o realitate cât mai repede.

„Dragi cetățeni, lucrurile mari se fac pe pași. Primul pas a fost făcut. A rămas pasul 2 – duminică să câștigăm alegerile. Iar imediat după aceasta, să ne asigurăm că devenim stat membru al UE până în 2030. Ieșiți la vot, căci altfel riscăm să pierdem tot ce avem”, a menționat Maia Sandu.

Curtea Constituțională a confirmat joi seara rezultatele referendumului republican constituțional din 20 octombrie. Constituția urmează să fie completată cu Titlul V prim: INTEGRAREA ÎN UNIUNEA EUROPEANĂ.

Un grup deputați care și-au exercitat mandatul în primul Parlament și au votat Declarația de Independență a Republicii Moldoa, tot ei fiind membri ai Consiliului de Administrație al Asociației „Parlamentul ’90”, îndeamnă cetățenii să iasă pe 3 noiembrie în număr mare la vot și să o susțină pe Maia Sandu. „Votând pentru Maia Sandu ne apărăm în continuare independența, libertatea și pacea”, se arată într-o adresare a asociației către cetățeni.

Într-o conferință de presă la IPN, Anatolie Țurcanu, deputat în primul Parlament, a declarat că votul din 3 noiembrie este deosebit de important pentru toți, indiferent de statut social, naționalitate, etnie sau confesiune religioasă. „Suntem în fața unei oferte istorice, care constituie un pas fundamental spre modernizare, menită să consolideze ireversibilitatea proceselor de democratizare, afirmarea independenței și unității naționale, de edificare a unui stat bazat pe ordinea de drept”, a spus Țurcanu.

Fostul deputat a remarcat că în mod deosebit colegii săi din Parlamentul Independenței apreciază deschiderea comunității europene de a oferi șansa aderării țării la familia statelor europene. În context, Asociația își exprimă încrederea că alegătorii sunt conștienți de momentul istoric ce-l traversează țara și fac apel către toți cetățenii cu drept de vot să participe activ la votare.

„Să votăm pentru președintele care, prin victoria în alegerile din 2020, a redeschis porțile Europei pentru Moldova, ne-a apropiat neașteptat de mult de Uniunea Europeană și de țările civilizate de pe mapamond, a făcut cunoscută Republica Moldova din cele mai frumoase și curajoase fațete ale sale”, a declarat Anatolie Țurcanu.

Potrivit lui Anatolie Țurcanu, Maia Sandu a deblocat asistența externă, fără de care ar fi fost greu ca țara să treacă peste crizele din 2021 încoace. El a mai menționat că se poartă un război hibrid, cu acțiuni infracționale menite de a deturna cursul spre pace și libertate și de a duce statul în brațele Rusiei, fapt care poate fi mortal.

Fostul deputat Nicolae Misail a îndemnat oamenii să iasă în număr cât mai mare la vot și să o susțină pe Maia Sandu. El consideră că e datoria tuturor să se unească și să demonstreze lumii că moldovenii sunt o națiune cu demnitate și verticalitate.

Vasile Zgardan, președinte interimar al Consiliul de Administrație al Asociaţiei „Parlamentul ’90”, a spus că pe lângă vinderea voturilor, acum există riscul să fie vândută și independența și suveranitatea statului. Scopul și menirea celor care au semnat actul de independență în 1991 este să cheme oamenii să apere independența țării, să salveze Moldova din mâinile celor care vor să pună mâna pe ea.

Ștefan Maimescu, veteran al diasporei, semnatar și votant al declarației de independență, a apreciat că Maia Sandu și diaspora de bună credință au luat drumul către integrarea în UE, deoarece timp de 30 de ani pasul a fost bătut pe loc, iar „hoții au vrut să-i îndrepte spre direcția deznădejdii și război. Votând pentru Alexandr Stoianoglo, votăm pericolul de a aduce războiul acasă”, consideră Maimescu.

Notă: Agenția IPN oferă dreptul la replică persoanelor care se consideră vizate în știrile realizate de pe declarațiile organizatorilor prezentei conferințe de presă, inclusiv prin facilitarea organizării altei conferințe de presă în condiții similare.

Curtea Constituțională a confirmat rezultatele referendumului republican constituțional din 20 octombrie, transmite IPN.

Președinta Curții, Domnica Manole, a declarat că la plebiscit au fost incluși în listele electorale 3 020 814 alegători, dintre care 2 711 615 înscriși în listele electorale de bază și 309 199 – în listele electorale suplimentare. Au primit buletine de vot 1 532 264 de alegători (50,72%), adică mai mult de o treime din numărul de alegători înscriși în listele electorale.

La întrebarea supusă referendumului: „Susțineți modificarea Constituției în vederea aderării Republicii Moldova la Uniunea Europeană?”, urmată de textul legii pentru modificarea Constituției, din numărul total de voturi, 749 719 au fost pentru opțiunea „Da”, iar 739 155 – opțiunea „Nu”.

Astfel, se constată că proiectul legii pentru modificarea Constituției Republicii Moldova privind desfășurarea referendumului republican constituțional a fost adoptată prin referendum la 20 octombrie 2024, a menționat Domnica Manole.

Constituția se va republica în Monitorul Oficial al Republicii Moldova. Hotărârea Curții este definitivă și nu poate fi supusă vreo unei căi de atac. Judecătorii Sergiu Țurcan și Vladimir Țurcan au exprimat opinii separate.

Examinarea sesizării CEC a avut loc pe fundalul unei acțiuni de protest, organizate de către Partidul Comuniștilor, care au invocat nereguli și chiar falsificări ale rezultatelor plebiscitului.

Au fost lansate zece filme documentare în cadrul proiectului „Valea Prutului – Vatră de Civilizație Românească”, proiect finanțat de Departamentul român pentru relația cu Republica Moldova. Toate cele zece pelicule au fost filmate în tot atâtea localități de pe ambele maluri ale Prutului, iar producția reflectă apartenența lor la românism, a declarat jurnalistul Vadim Cheptănaru într-o conferință de presă la IPN.

„Am ales să descoperim românismul și să-l valorificăm în următoarele localități: Ștefănești, Huși, Bivolari, Galați din România și Costești, Leova, Cahul, Comrat, Vulcănești, Sculeni din Republica Moldova”, a povestit jurnalistul.

Potrivit lui Vadim Cheptănaru, în trei luni de filmări au fost descoperite locuri, oameni și evenimente, care s-au petrecut acum sute de ani, demonstrând apartenența poporului român de pe ambele maluri ale Prutului. Jurnalistuol a menționat că a mai fost o lună de pregătiri, timp în care s-au căutat protagoniști, locuri interesante, ghizi locali, români basarabeni, care s-au mutat cu traiul de pe un mal pe altul. Oamenii și administrațiile publice locale au fost receptivi, a remarcat Vadim Cheptănaru.

Potrivit jurnalistului, în documentare sunt prezentate locuri despre care se știe prea puțin în spațiul românesc, dar care au valoare istorică, culturală și turistică deosebită pentru acest areal.

Spre exemplu, la Ștefănești există o rețea de tuneluri ce duc sub Prut, în Basarabia, construite de însuși domnitorul Ștefan cel Mare, pentru a apăra țara de hoardele invadatoare de atunci. Au fost găsite dovezi de civilizații foarte vechi de o parte și de alta a Prutului, din întreg arealul românesc. A fost vizitată casa lui Alexandru Ioan Cuza din Galați, au fost găsite elemente comune ale tradițiilor, obiceiurilor, îndeletnicirilor românești, mai ales în Valea Prutului.

„Cele mai incontestabile dovezi ale obârșiei neamului românesc, de la Nistru până la Tisa, sunt păstrate în muzeele din localitățile din Valea Prutului: obiecte și obiective vechi de sute de ani, documente semnate de mari domnitori, elementele portului popular, monede și altele – toate amintesc despre unitatea malurilor Prutului de altădată și despre aceeași origine românească”, a declarat Vadim Cheptănaru.

În cadrul proiectului „Valea Prutului – Vatră de Civilizație Românească”, în paralel cu filmările, în cele zece localități, un sondaj a fost realizat de către compania de cercetare IMAS, despre percepția oamenilor din ambele părți asupra relației dintre Republica Moldova și România.

Potrivit lui Vadim Cheptănaru, sondajul a demonstrat că majoritatea răspunsurilor relevă o atitudine frățească și deschisă, precum și o deschidere călduroasă față de România în rândul basarabenilor din Republica Moldova.

În două săptămâni de la lansare, documentarele din seria „Valea Prutului – Vatră de Civilizație Românească” au fost vizionate de 10 000 de persoane, 140 000 de telespectatori unici, iar pe rețele de socializare și pe YouTube au avut aproape 20 000 de vizualizări.

Centrele multifuncționale ale ASP vor activa și în ziua turului al II-lea al alegerilor prezidențiale, conform unui program special de muncă. Duminică, 3 noiembrie, între orele 07.00 și 21.00, vor fi eliberate buletine de identitate provizorii și vor fi înmânate buletinele de identitate confecționate, transmite IPN.

Agenția Servicii Publice precizează că buletinele de identitate provizorii sunt eliberate la solicitarea cetățenilor Republicii Moldova cu vârsta peste 18 ani. Acestea sunt eliberate în mod gratuit cetățenilor care nu dețin act de identitate sau al căror buletin de identitate nu este valabil.

Totodată, cetățenii Republicii Moldova care au depus cererea pentru eliberarea buletinului de identitate în perioada 18-31 octombrie, pot ridica actul de identitate până la data de 1 noiembrie, chiar dacă termenul limită al comenzii depășește această dată, indiferent de tariful achitat.

În ziua alegerilor din 20 octombrie, centrele ASP au eliberat peste o mie de buletine de identitate provizorii. De asemenea, au fost înmânate aproape 1 700 de buletine de identitate confecționate.

Totodată, ASP a emis o declarație în care menționează că, în contextul multiplelor tentative de corupere a alegătorilor apărute în spațiul public, în strânsă colaborare cu Procuratura Anticorupție și Inspectoratul General de Poliție, a inițiat mai multe verificări, în urma cărora a fost identificat un grup de angajați ai ASP care au primit sume bănești drept recompensă pentru votul exprimat în cadrul alegerilor și referendumul din 20 octombrie.

ASP a recepționat în data de 31 octombrie o sesizare din partea Procuraturii Anticorupție, care stabilește că există suspiciunea că 40 de angajați ai instituției au avut conexiuni și au primit bani din Federația Rusă prin aplicația PSB, fapte ce sunt verificate în cadrul unei cauzei penale. ASP a luat decizia de a iniția o anchetă de serviciu și de a-i suspenda din funcție pe cei 40 de angajați vizați.

Curtea Constituțională examinează sesizarea Comisiei Electorale Centrale cu privire la confirmarea rezultatului referendumului republican constituțional din 20 octombrie. Pe fundalul ședinței se aud scandările opoziției, reprezentanții căreia au venit la Curte să protesteze, invocând nereguli și chiar falsificări ale rezultatelor plebiscitului, transmite IPN.

Protestul anunțat de Partidul Comuniștilor a început cu aproximativ jumătate de oră mai devreme decât ședința Curții. Liderul comunist, Vladimir Voronin, a declarat în fața mulțimii că astăzi în țară are loc un dezastru, iar acest lucru nu mai poate fi tolerat.

Ulterior, Vladimir Voronin împreună cu deputata Diana Caraman au mers în sala plenului Curții. Caraman a cerut ca PCRM, în calitate de participant la referendum, să fie admis ca parte în proces.

Judecătorii Curții au examinat acest demers cu ușile închise, iar după deliberări PCRM nu a fost admis ca parte în proces. Însă judecătorii constituționali au acceptat să examineze, în contextul sesizării CEC, cererea PCRM privind renumărarea voturilor.

Ședința a continuat cu prezentarea de către președinta Comisiei Electorale Centrale, Angelica Caraman, a sintezei raportului cu privire la rezultatele referendumului republican constituțional.

Între timp, la Curte și-au făcut apariția deputații afiliați fugarului Ilan Șor. Aceștia au venit să depună o sesizare, prin care au solicitat ca acest referendum să nu fie validat. Potrivit lor, au fost prezentate argumente care ar confirma că au existat numeroase încălcări procedurale în organizarea referendumului.

„Sperăm că, totuși, Curtea, după ce a fost înregistrată această sesizare astăzi, va face o pauză, ne va invita în calitate de părți în cadrul acestui proces de validare a referendumului, unde să avem posibilitatea să pledăm în fața Curții și să ne argumentăm poziția”, a declarat Vasile Bolea.

Alexandr Stoianoglo poate câștiga în turul al II-lea al alegerilor prezidențiale doar în cazul unei participări slabe a diasporei la scrutin și al unei mobilizări active a electoratului de stânga din Republica Moldova. Totuși, dacă participarea la vot a moldovenilor din diasporă va fi la fel ca în primul tur, diferența de voturi pe care Maia Sandu poate să le obțină din diasporă acoperă orice deficit pe care îl obține pe teritoriul Republicii Moldova. Astfel, voturile diasporei îi pot asigura victoria Maiei Sandu. Concluziile se regăsesc în Barometrul pentru luna octombrie 2024, prezentat astăzi de către compania sociologică Date Inteligente.

Într-o conferință de presă la IPN, directorul general iData, Mihai Bologan, a declarat că în cadrul cercetării au fost ilustrate trei scenarii, iar pentru fiecare dintre ele au fost emise câteva ipoteze, inclusiv că numărul de alegători se menține același. De asemenea, au fost analizate procentele celor indeciși din Republica Moldova, acestea fiind distribuite aproximativ 40% pentru Maia Sandu și 60% pentru Stoianoglo. Or, indecișii, de regulă, au mai multă încredere în politicienii de stânga. Alte ipoteze sunt că în stânga Nistrului Maiei Sandu i se atribuie 25% din voturi, iar lui Alexandr Stoianoglo – 75%. Totodată, în diasporă, Maia Sandu acumulează 78% din voturi, iar Alexandr Stoianoglo – 22%.

„Maia Sandu ar putea câștiga alegerile pe teritoriul Republicii Moldova, fără stânga Nistrului, dar acest lucru este puțin probabil. În mod normal, Alexandr Stoianoglo ar putea câștiga alegerile pe teritoriul Republicii Moldova, fără stânga Nistrului și fără diasporă și acest scenariu este destul de probabil sau cel mai probabil. Voturile din diasporă pentru toate cele trei scenarii pot asigura victoria Maiei Sandu”, a declarat Mihai Bologan.

Conform unuia dintre scenarii, pentru victorie Alexandr Stoianoglo are nevoie suplimentar de 35,5 mii de voturi. Chiar dacă numărul de votanți din stânga Nistrului ar crește, aceasta practic nu va influența scorul total al lui Stoianoglo.

„Cel mai mult contează votul din diasporă. Dacă se respectă modul în care s-a votat în primul tur și dacă participarea diasporei va fi la fel ca în primul tur, diferența de voturi pe care Maia Sandu poate să le obțină din diasporă acoperă orice deficit pe care îl obține pe teritoriul Republicii Moldova”, a menționat directorul iData.

Referitor la rata de participare în Republica Moldova, aceasta a fost destul de înaltă în primul tur. Și în aceste condiții este greu de anticipat o creștere a participării anume în țară, deoarece, s-ar putea ca mulți din cei care au fost în turul întâi să nu mai vină la vot în turul al II-lea.

„Alexandr Stoianoglo poate câștiga doar în cazul unei participări slabe a diasporei la alegeri și a unei mobilizări active a electoratului de stânga din Republica Moldova. Adică, pe de o parte, să micșoreze deficitul din diasporă, pe de altă parte, să-și mărească avantajul pe care îl poate obține pe teritoriul Republicii Moldova, inclusiv și în stânga Nistrului”, spune Mihai Bolocan.

„Rezultatul alegerilor depinde de fiecare dintre cei care participă la alegeri, indiferent de cât scenarii nu fac staticienii sau sociologii. Respectiv, dacă doriți să influențați într-o direcție sau alta rezultatele alegerilor, unicul lucru pe care îl puteți face e să veniți la vot să votați sau să nu veniți la vot și să vă asumați consecințele”, a mai spus directorul iData.

Sondajul a fost realizat pe un eșantion de 1005 de persoane din 323 de localități. Perioada de culegere a datelor a fost 25-29 octombrie, iar eroarea maximă de eșantionare este 3%. Metodologia de colectare a datelor a fost mixtă. 60% din chestionare au fost colectate la telefon, 20% – online, iar 20% – față în față.

Notă: Agenția IPN oferă dreptul la replică persoanelor care se consideră vizate în știrile realizate de pe declarațiile organizatorilor prezentei conferințe de presă, inclusiv prin facilitarea organizării altei conferințe de presă în condiții similare.

Suntem Moldova indiferent de distanță. Am demonstrat încă o dată cât de puternici și uniți suntem. Deși trăim în întreaga lume – am ales să ne facem vocea auzită. Și ne-am auzit… tare!

Fiecare vot a fost un pas important spre un viitor european pentru Moldova, spre o țară mai prosperă, mai conectată la valorile și oportunitățile europene. Noi ne-am convins de beneficiile pe care le are Europa: stabilitate economică, sprijin financiar, libera circulație, acces la o piață extinsă și protejarea drepturilor omului sunt doar câteva dintre acestea.

Decizia noastră, viitorul nostru!